Voi lua aici apărarea moldovenilor, de o parte și de alta a Prutului, pentru că ei ne arată calea în toate: limbă, alcool, femei, extremisme și tot ce ne definește mai bine identitatea.
.
Limba
—
.
“Ce este o limbă?” Răspunsul clasic al unui lingvist (Max Weinreich, care a rămas in istorie doar pentru asta) este că o limbă nu e altceva decat “un dialect cu armată și steag național”… subînțelegând că orice dialect ar fi putut avea șansa de a deveni limbă oficială.
.
Am avut in vremea lui Voronin in fruntea Moldovei o dispută la Bruxelles, terminată in conflict fizic (din care am ieșit învingător prin tehnici neconvenționale), cu un ziarist englez care îmi explica arogant că nu am dreptate in privința pretinsei “limbi moldovene” si ca de fapt o limbă poate fi și un grai local care devine cod oficial si regulă impusă prin faptul că vorbitorii lui au decis să-i dea alt nume… precum în Republica Moldova.
.
Un asemenea exemplu e dat de sîrba, croata, “bosniaca” și muntenegrina. E vorba de fapt de aceeasi limbă, numai ca scrisă la unii in chirilice si la alții in caractere latine. Este exact diferența dintre româna din România si cea din Republica Moldova, din perioada când se scria cu chirilice.
.
In definirea unei limbi, ar mai trebui apoi vorbit si despre imperialismul cultural al capitalelor care își impun dialectul lor ca limba literară: Paris in Franța, sau București in România, de pildă. In schimb, există si situații precum Croația si Italia, care sunt singurele tari din Europa unde limba literară nu e bazată pe dialectul capitalei).
.
In România, a devenit un cliseu ieftin a rîde de accentul moldovean, cum e cel al Monei Pivniceru, fosta ministra a justiției. Accentul bucurestean ar fi, de fapt, pentru un lingvist marțian, mult mai deviant decat cel moldovenesc, care e, dintre accentele romanesti, cel mai apropiat de latina.
.
Mai la sud, dialectul bucurestean a închis toate A-urile neaccentuate ( cf. [să-nă-tá-te], din lat. sanitatem). Moldoveneasca, in schimb, a păstrat fonetica curată: [sanatati ], cu A-uri deschise la fel de larg ca și gura si mai apropiat de latină decât ă-urile bucurestene… Bucurestenii ar trebui sa stie, conform realitatii lingvistice, ca toata lumea are un accent.
.
Alcool
—-
Cu toate că unele zone ale Ardealului pretind la glorie națională in chestiunea consumului de alcool, Moldova prezintă o sistematică superioritate istorică:
.
Cultura noastră a alcoolului…
.
Munca
—
“La muncã sunt foarte leneşi şi trândavi, ară puţin, samănă puţin şi totuşi seceră mult şi nu se nevoesc ca să-şi agonisească munca, aceea ce ar putea ei să aibă, şi se mulţumesc să adune în jătniţele lor numai atâta cât socotesc că le va fi deajuns într’un an pentru hrana lor, sau până la pâinea cea nouă, dupre cum obişnuesc să şi zică.
.
Pentru aceea când se întâmplă vreun an neroditor, sau când îi împedică de la seceriş vreo năpădire a protivnicilor, sunt în primejdie să moară de foame, şi dacă au vreo vacă sau două, socotesc că le este destul pentru hrana lor şi a copiilor.”
(Cantemir, Descrierea Moldovei, cap. XVI)
.
Femeile
—
.
Unii sociologi rigizi au putut crede ca explozia recentă a prostituției si a pornografiei de origine moldoveneasca s-ar explica prin condițiile socio-economice…
.
In realitate, deja Cantemir, acel proto-antropolog, scria, in Descriptio Moldaviae, despre natura moldovencelor iubarete:
.
“Jupanesele boierilor au, ce-i drept, o infatisare placuta, dar cu frumusetea stau mult in urma nevestelor oamenilor de rand.
Caci acestea au chipul mai frumos, insa sunt in cea mai mare parte desfrânate.
Unele beau pe acasă mult vin…”
(Descrierea Moldovei, cap. XVI)
.
Raposatul George Pruteanu avea, la rîndul lui, o întreaga teorie despre lipsa de inhibiție a moldovencelor. Prin anii 1980 deja, Pruteanu turna în Iași filmulețe pornografice artizanale, in 8 mm, explicand cu pasiune mereu mirată cum “își dau drumul” țărăncuțele in fața camerei…
.
Detaliu tulburator, toate acele scurte filmulețe (unde or fi ele acum?) erau, date fiind constrangerile tehnice ale turnajului artizanal in peliculă de atunci, alb-negru și mute… un fel de Câinele Andaluz repetitiv-pornografic…
.
Extremismul politic
.
Mă rog, ce trebuie reținut este că și Legiunea a fost tot un fel de pornografie…
.
.
Clevetitori si puși pe rascoală rapidă împotriva domnitorului slab sau decazut, moldovenii au fost așa dintotdeauna… Cf.
.
.
l
.
.
.
Biserica română, curajoasă cu învinșii…
.
.
Particularismul local moldovenesc a fost întotdeauna puternic. Cum spuneau cu mandrie boierii citati de Alecsandri in Introducerea la Scrierile lui Constantin Negruzzi: „Nu-mi spune mie “român”. Român e țăranul, eu sunt boier moldovan“…
.
În paralel cu asta, un caracter gregar indiscutabil, care a facut ca Moldova sa rămână o solidă bază electorală pentru Iliescu si PSD după 1989… dar, in acelasi timp, dreapta extremă românească tinde sa uite ca toți fondatorii mișcării legionare au fost moldoveni, inclusiv Codreanu.
Toți, fără excepție, așa cum cele mai sinistre pogromuri si violente anti-evreiesti au avut loc in Moldova, iar tot din Moldova a pornit rascoala din 1907.
.
Oricum, după Unire capitala ar fi trebuit sa fie acolo, la Iași, iar nu la tâlharii de balcanici din sud.
.
Pentru a incheia, iată și verdictul lui Cantemir:
“Moldovenii nu numai ca nu sunt iubitori de invatatura, dar chiar le e urata aproape la toti.
.
Nu cunosc măsura la nimic; dacă le merge bine, sunt semeţi, dacă le merge rău, îşi pierd cumpătul. Nimic nu li se pare anevoie, dar dacă se iveşte ceva cât de cât să le stea împotrivă, se zăpăcesc şi nu ştiu ce să facă. Când văd că străduinţele lor sunt zadarnice, se căiesc pentru ceea ce au săvârşit, dar prea târziu.
.
Numai osebita si nemarginita pronie cereasca a facut ca imparatia mare a turcilor nu a silit un norod atat de prost si fara putere.”
(Descrierea Moldovei, cap. XVI)
.
PS.
Dintre moldoveni, cei mai nevolnici i se păreau lui Cantemir vasluienii :
“vasluienii, pe linga lenevie, nu sint nici primitori; nu numai ca isi inchid cãmara in fata oaspetilor, ci se si pitesc, plingaciosi, iar cind vad pe cineva venind la ei se prefac in calici si cer ei insisi pomana de la musafir”…
.
—
12 Responses to Omagiu moldovenilor: limbă, alcool, femei, extremisme, moldovenii ne arată calea…
Sper ca cititorii blogului dvs. să citeasca cu atenție textul lui Cantemir, în desfășurarea lui logică, și apoi să judece singuri cum trunchiați citatele și scoateți ideile din context. De exemplu, citatul despre dragostea de carte a moldovenilor (traducerea Petre Pandrea, nu am ediția critică la îndemână) e, complet, așa:
“De altminteri moldovenii nu numai că nu sînt iubitori de învăţătură, ci chiar le e urîtă aproape la toţi. Chiar şi numele meşteşugurilor cele frumoase şi ale ştiinţelor nu le sînt cunoscute. Ei cred că oamenii învăţaţi îşi pierd mintea şi atunci cînd vor să laude învăţătura cuiva, zic că a înnebunit de prea multă învăţătură. Despre lucrul acesta moldovenii vorbesc fără cuviinţă zicînd că „învăţătura este treaba popilor; pentru un om de rînd este de ajuns dacă ştie să citească şi să scrie, să-şi scrie numele, să-şi treacă în condica lui un bou alb, negru şi cu coarne, caii, oile şi alte dobitoace de povară, stupii, şi orice alte lucruri de acestea; toate celelalte sînt netrebuincioase”.”
Nu știu dacă vă dați seama ce afirmă Cantemir aici: moldoveanul de rând știa, la 1700, să scrie, să citească și să socotească, pentru a-și face contabilitatea casnică. Prin “om de rând” Cantemir pare să înțeleagă țărani liberi și târgoveți. Dacă afirmația lui Cantemir ar fi adevărată, cred că moldovenii fi fost, la vremea respectivă, unii dintre cei mai alfabetizați europeni. Eu unul am dubii cu privire la acuratețea informațiilor furnizate de Cantemir aici.
Dincolo de discuția de mai sus, e clar că D. Cantemir face o distincție între o alfabetizare minimală, instrumentală (pe care ar fi avut-o omul de rând) și cunoașterea de dragul cunoașterii (erudiția, cultura artistică și științifică – “numele meșteșugurilor ….”). Pe cea din urmă moldovenii nu o apreciază, nu pe prima. Deci, modul în care prezentați citatul din Cantemir e complet denaturat și denaturant. Nu vă onorează, și ca om cu educația și prestigiul public pe care le aveți, m-aș fi așteptat la ceva mai multă responsabilitate, chiar și într-o postare de blog.
Sper să nu ștergeți acest mesaj.
Si totusi limba romana unitara a fost cizelata de moldoveni. Sa nu uitam ca Junimea a fost cea care a pus lucrurile la punct in disputa cu scoala ardeleana. Poate nu stiati dar in secolul XIX, pe langa grafia chirilica, romanii mai aveau o dilema: daca trec la grafia latina scrierea trebuie sa fie fonetica sau etimologica? Noroc cu moldovenii!
Și, dacă ar fi câștigat Școala Ardelenii, ne-am fi uitat azi la dezbatere și-am fi zis: noroc cu ardelenii că ne-au cizelat limba! Altfel eram una din puținele excepții – limbi cu scriere fonetică … Mă rog, s-ar fi scris altfel tot fragmentul ăsta, evident.
Antropologie, nu-i un cuvant minunat? Suna si aspru si rotund, iti permite sa faci si echilibristica si piruete, sa te joci la nesfarsit si sa experimentezi, sa influentezi, sa tiparesti etichete, sa extermini grupuri umane pe baza de lungimea nasului, forma frizurii sau culoarea pielii. A inghitit hamesita toate disciplinele umaniste visand la fotografia perfecta. Face de toate, mai ca drujba sovietica si briceagul elvetian. Bineinteles ca documentele istorice scrise nu sunt credibile sub anumite aspecte (decat atunci cand se potrivesc tendintelor si pot servi ca argument ideologic) si este exact ce spuneam. Tocmai de aia critica lor este capitala. Nimeni si nimic nu poate intocmi vreodata filmul perfect al evolutiei fiintei umane. Intervin intotdeauna subiectivismul, perisabilitatea si imposibilitatea cunoasterii totale. Cand vad insi convinsi de exactitatea stiintelor umaniste nu pot sa ma abtin a-i trage de maneca. Cand vad insi convinsi de suprematia stiintelor exacte nu ma pot abtine sa nu le trag un sut chiar in inima, fiind ei mult mai rai decat primii. Uita sau nu stiu (dar nu-i o scuza) ca internetul, comunicarea intre masini, a fost proiectat pornind de la modelul comunicarii umane verbala si scrisa si ca celebrul sistem binar 0 si 1 e reprezentat in realitate de absenta sau prezenta unui impuls electric, una dintre caile principale ale comunicarii neuronale. Uita sau nu stiu ca matematica este tot un limbaj, o modalitate codificata de a comunica despre si cu ceea ce ne inconjoara sau putem transforma cu folos. Revenons, sa zicem ca antropologii viitorului vor avea norocul sau ghinionul de a putea studia nevatamate presa si internetul anilor 2010-2013. Ar putea intocmi studii cu subiecte identice, dar totalmente opuse in concluzii si partizane. Tocmai datorita cantitatilor enorme de informatie si continutului contradictoriu al acesteia. Ma indoiesc ca, singur, Dimitrie Cantemir ar fi putut realiza o fotografie decenta a Moldovei in epoca. Fiecare poate culege ce-i place, ce-i confirma ideile sau ce-i mangaie orgoliul. Moda vremii da tonul. Statele mici trebuiesc tranchilizate si inglobate. De la pax romana incoace omenirea nu a mai cunoscut un asemenea tavalug al uniformizarii si trebuie recunoscut ca atare, niciodata un asemenea nivel de progres si libertate dar si de autodistrugere. Probabil ca e de bine, nu stiu. Cert e ca nu va dura.
Corecta apreciere a moldovenilor in articolul de mai sus Dan Alexe. Multumesc!
Reblogged this on and commented:
Hai noroc!…
Reglogged, pentru că Parlamentul European a votat azi liberalizarea importurilor de vin din Republica Moldova, după ce Rusia le blocase, ca pedeapsă aplicată Chișinăului… ///
Sigur, nu se va construi imediat un vinoduct de la Purcari la Bruxelles sau Paris, vor trebui convinși importatorii, prospectate prețurile reale (la un târg vinicol, niște producători moldoveni mă întrebau dacă 50 de euro sticla pentru vinul lor e un preț ca lumea), asta în condițiile în care orice supermarket vinde excelente vinuri franțuzești sau italiene la 5-6 euro sticla.///
Suprimarea restricțiilor va rămâne multă vreme un gest simbolic…
Despre băut la moldoveni, iată…
///
thuamne, fusashi tu cu mashina timpului sa stii cat de apropiat ii graiu moldovean de latina…
iar despre identitatea “noastra”, te anunt ca inca esti prizonier in paradigma nationalista romantic imperialista de la 1800 toamna, desi vine dinspre blogu tau un iz de avangardist de updatat de abonat la yahoo news, un mazafakar al gandirii slobozite pe orbita unde-si da mana telectualu cu cozmonautu 🙂
deci aflu chestii interesante de pe blogu tau, da nu te mai da asa dajtept, ca e enervant…
Domnule Dan Alexe, de ce scoateti din context? Cantemir a scris de rau despre cei din Tara de Jos, si de bine despre cei din Tara de Sus. Dumneavoastra de ce luati doar scrierile despre Tara de Jos? Astept insistent un raspuns.
““Ce este o limbă?” Răspunsul clasic al unui lingvist (Max Weinreich, care a rămas in istorie doar pentru asta) este că o limbă nu e altceva decat “un dialect cu armată și steag național”… “
De fapt era “o limbă e un dialect cu armată şi marină“ (probabil din pricina asta Elveţia nu are limbă naţională 😛 )
[…] https://cabalinkabul.wordpress.com/2013/08/02/omagiu-moldovenilor-limba-alcool-femei-extremisme-mold… […]
:))))))) cred ca a scris rau numai despre noi:)))) atunci sper ca a ridikat in slavi marea tara rominia unde fratele isi duce sora la strada si parintii se mindresc ku feciorii ca sunt shmekeri
eu de la istorie am invatat ca fratii nostri care vb aceiasi limba mereu neau tradat in razboaiele impotriva turcilor, si kiar daca istoria se graseshte mai avem inka o o ultima dovada in razboiul impotriva lui hitler