In Moldova de nord si rasarit si in Bucovina are loc acum Pastele Blajinilor, o sarbatoare pagana pe care biserica o tolereaza, dupa ce a reusit incetul cu incetul sa o recupereze partial si sa o deghizeze in ritual crestin.
E vorba de fapt de un pseudo-Paste, o imitatie a Pastelui, care se sarbatoreste in prima luni de dupa Duminica Tomei, a opta zi dupa Pasti. Mai este numit si Pastele Mortilor.
E ziua in care se merge la cimitir si se curata mormintele, totul incheindu-se cu o masa comuna. Romulus Vulcanescu, care a inceput sa stranga date despre asta inca in perioada interbelica, a descris un ritual identic cu cel de astazi, in care femeile merg sa boceasca mortii, dupa care pun pe apa coji de oua rosii si bucatele de paine si colaci ca sa se bucure si blajinii.
Acesti blajini sint niste fapturi misterioase si bune, un fel de pitici prieteni cu oamenii, care mai sint numiti misterios „rohmani“. Rohmanii sau blajinii sint niste creaturi ce exista inca de la inceputul lumii; sint incapabili sa comita rele si traiesc intr-o lume paralela, dincolo de apa Sîmbetei.
(De aceea li se trimit coji de ou si paine pe firul apei, ca sa stie si ei cind e Pastele, pentru ca altminteri nu au notiunea timpului.) Acesti omuleti, blajinii, mai sint asadar numiti si „Rohmani“…
S-a discutat mult despre acest termen, ajungandu-se pana la ipoteze fanteziste cum era cea a lui Nicolae Cartojan, care facea termenul “rohman” sa vina din sanscritul “brahman”!… In realitate, „rohman“ are o origine vizibil iraniana, el insemnand in persana veche „luminos“. Blajinii/rohmanii facand doar binele, ei sunt asadar desemnati drept fapturi luminoase.
O influenta de tip dualist iranian s-ar explica usor, daca ne amintim ca iranienii stepelor – scitii – se intindeau pina in Moldova, ca numele orasului Iasi vine de la ei si ca tot de la ei au ramas denumirile principalelor râuri din jurul Marii Negre, de la Dunare pina la Don, trecand prin Prut, Nistru si Nipru.
Atitudinea bisericii fata de acest ritual e una neutra, mergand spre descurajarea obiceiului (sau tolerare mustrătoare). In multe locuri, preotii sunt chemati, e drept, sa savarseasca in lunea dupa duminica Tomei o slujba pentru sufletele celor raposati.
Avand in vedere ca in nicio carte de cult nu se afla tipicul specific acestei slujbe, ea e de multe ori improvizata si expediata rapid, pentru a se trece deindata la ospăț.
9 Responses to Paștele Blajinilor…
Biserica nu descurajeaza deloc aceste obiceiuri, chiar azi am fost la cimitir ( lunea nu pot merge multi, deh ) si era plin cimitirul si de enoriasi si de preoti, maine va fi si mai aglomerat.
Sunt din Galati.
As putea sa stiu de ce imi stergeti comentariile?
Ia vezi bai basistule ca ma superi, pisa-m-as pe Bucovina “ta” (nu e rumaneasca, nici macar cea de sud, daca te chinui cu creierul tau mic sa urmaresti argumentatia mea vei vedea ca nimic din Rumania nu e rumanesc, ce sa mai vb de teritoriile Rumaniei Mari care nu mai apartin – foarte bine ca e asa! – Rumaniei de azi
4. Mai intai off-topic: buze din albaneza = buza sau margine; si in rumana se zice “buza canii”
Byzantion, Bizone = localitati pe “buza” marii, orase-porturi, cuvinte/nume tracice
=> albaneza e traca
in bulgara buza inseamna obraz, asta fiindca a intrat mai recent din albaneza sau rumana, cand slavii de tip bulgar i-au separat pe albanezi de albanezii romanizati (rumani). Sensul initial se gaseste in albaneza si rumana. Si cuvintele slave din rumana sau albaneza primesc cateodata sensuri pe care nu le au in nicio limba slava, uneori sensul initial disparand. Acelasi lucru despre cuvintele din italiana veche imprumutate de albaneza. Deci sensul initial al lui buza e cel din rumana si albaneza, in rumana intrand din italiana veche (latina), care la randul ei il imprumutase din albaneza veche (traca).
=> albanezii sunt traci
5. Exista si numele compozitorul rus Rahmaninov, poate e un cuvant armeano-iranian sau armeano-iraniano-tadjiko-kurd. Am fost surprins sa aflu ca exista si Sismanian, nume armenesc de familie, inrudit (foarte probabil) cu Sisman, numele unui tar bulgar. Asta daca n-o fi vorba despre vreun bulgar refugiat in Rusia tarista si apoi armenizat, ceea ce e foarte improbabil, sau de vreun armean provenit dintr-o casatorie mixta armeano-bulgara, provenit deci din Bulgaria, care sa se fi refugiat in Rusia tarista impreuna cu bulgarii, iarasi foarte improbabil.
Rohman poate sa vina de la rahman prin disimilare.
Se pare ca e totusi un cuvant iranian (poate sa fie si iraniano-armean, cele 2 limbi fiind inrudite destul de mult), exista si in Cadriater un sat Rahmanashiklar sau Rahmanasiklar.
Se zice ca si Techir- din Techirghiol vine din armeana, de la Tekfur, sau mai degraba din iraniana. Turca otomana era plina de imprumuturi iraniene. Exista si toponimul sau oronimulTekirdag.
Acum nu mai aveti pretentii la Cadrilater, ha? Pe cine credeti voi ca pacaliti?
Ia verifica si la cuvinte care incep cu “jr-“, pe langa cele cu “zr-“, “sr-” si “shr-”
In Banat se vorbea sarbeste pe scara larga pana tarziu in secolul al 19-lea, nu numai in localitatile mixte, de aia apare “sramota”, nu mai exista alt cuvant in rumaneste care sa inceapa cu “sr-“, iar cuvintele cu “shr-” sunt tare indoielnice. In localitatile mixte aproape toti rumanii stiau sarbeste. Un cuvant asa de “rusinos”, dupa cum zice si domnul Dan Alexe, s-ar putea sa fi fost mentinut in uz cu pronuntarea sarbeasca, mai ales ca sarbii sau rumanii stiutori de sarba i-ar fi corectat tot timpul pe cei care ar fi pronuntat “stramota”, ca in Dobrogea. Asta daca nu e vorba de o hipercorectare de catre lingvistii care au facut anchetele pe teren, probabil tineri si care s-ar putea sa nu fi fost chiar foarte bine instruiti.
Cine stie prin ce localitati mixte s-a inregistrat forma (mixte la ora aceea, nu la ora actuala).
Stanescu Pavel, te rog ferm să incetezi spam-ul cu Cadrilaterul și sîrbii cu care revii la toate postările, căci dacă nu – te voi băga definitiv la un filtru de spam cu absolut orice comentariu.
bine, am inteles
ia vezi spune-i lui Dihai Mumitru sa-si schimbe username in Mihai Dumitru
mai ales ca nu prea te place, desi la revizionism anti-ucrainean si anti-bg va potriviti
Repet că te voi băga la spam definitiv dacă mai postezi lucruri care nu au legătură cu textul meu.
la inceput nu era vorba decat despre Byzantion si Bizone
+ rohman, care sarbi? dar ai sters comentariul
si , da Rahmanashiklar era un sat in Cadrilater
Si ce ba, sanscrita nu e indrudita cu farsi/persana/iraniana?
Bizone, Byzantion posibil sa fie inrudite cu Moesia, Mysia, bessi,
La fel cu raul TiBiscum se numeste azi TiMis
Gata am inteles
dar vad ca n-ai de gand sa-i spui lui “Dihai Mumitru” sa-si schimbe numele de utilizator in Mihai Dumitru? e nevoie sa ma intrebi de ce?