.
Problemele puse de inscripția DECEBALUS PER SCORILO au fost foarte judicios tratate de unii cercetatori, precum Sorin Olteanu aici :
.
.
Câteva nu au fost insa suficient subliniate: vasul care o poartă a fost reconstituit si nu știm dacă cele doua fragmente erau singurele, dacă nu cumva am fi avut pe același vas părți dintr-o inscripție mult mai lungă
.
Nu știm dacă ordinea lor e DECEBALUS PER SCORILO, sau PER SCORILO DECEBALUS;
.
Daca sensul e limpede in cazul lui DECEBALUS, nu știm dacă SCORILO e un nume propriu; transcrierea Decebalus per Scorilo e o convenție contemporană, la vremea aceea nu existau majuscule si minuscule;
.
Dacă e un nume propriu, nu ii cunoaștem cazul gramatical; limba dacă păstra in mod cert luxurianta flexiune indoeuropeană, după cum o arată nominativul lui DECEBALUS in -us; lucrul e foarte plauzibil, dacă ne gândim ca terminația -s a nominativului indo-european a supravietuit in gotică pina in anichitatea tardiva si evul mediu timpuriu (Biblia lui Ulfila), iar in greacă si limbile baltice pina astăzi.
.
Mai mulți lingvisti, printre care si Sorin Olteanu in link-ul de mai sus, au propus o traducere: “Decebal fiul lui Scorilo“…
.
Dacă nu este, intr-adevar, exclusă ipoteza existentei in limba dacilor a unui termen per, copil, înrudit cu latinescul puer, oscul puclum , sanscritul putra, iranianul puthra, ipoteza nu e insa necesară. Pe deasupra, lingvistii care o propun recunosc dificultatea inventării unui genitiv masculin in -o: Scorilo. Forma Scorilo aduce mai degrabă cu un acuzativ sau un ablativ, așa cum ar cere-o o prepozitie per = pentru. Fraza ar fi atunci D. pentru Scorilo, cu o dedicatie similară celei care apare pe zeci de mii de vase antice in toate limbile cunoscute. Scorilo ar putea reprezenta un acuzativ in -n redat printr-o vocală nazalizată –õ. E cunoscuta dificultatea pe care o întâmpinau anticii in redarea vocalelor nazale, redate in general prin vocale pure, precum in scrierea umbriana, cea iraniană, sau chiar in primele scrieri indiene.
.
Asta ne duce la o explicație mult mai simplă, cea prin albaneză. Limbă cu resturi de flexiune arhaică si care a influențat profund toate celelalte limbi balcanice, albaneza dă o largă folosire prepozitiei për = pentru (ë = ă) :
.
Așa cum ne-am aștepta, për cel mai adesea cere acuzativul :
.
është për të mirën e saj = este pentru binele său
për kokën e djalit = pe capul fiului (meu/său)
letër për të shkruar = hârtie de/pentru scris
e kap për dore = a lua de mână
shkoj për uje = merg după apă
.
Decebalus per Scorilo, Decebal pentru Scorilo, s-ar integra astfel intr-un model lingvistic balcanic ce a supravietuit doar in albaneză.
.
—
Cf. și :
Tiberius Claudius Maximus, omul care l-a decapitat pe Decebal…
https://cabalinkabul.com/2014/09/01/tiberius-claudius-maximus-omul-care-l-a-decapitat-pe-decebal/
Germisara- Ce știm despre limba daco-geților
.
Dacia Metaistorica -argumentele unui om întreg la minte in folosul victimelor dacopaților
.
și întreaga rubrica Dacopatie pe care o voi alimenta treptat :
.
—–
81 Responses to DECEBALUS PER SCORILO…
din câte zic istoricii, Decebal nu era un nume, ci un supranume.
deci e cam neplauzibil să fie „Decebal, fiul lui…” – este adresat ca „fiul lui” doar un necunoscut, perceput nu prin individualitatea lui, ci prin calitatea de fiu al cuiva mai cunoscut, iar supranumele spune că respectivul era foarte cunoscut, nu necesita invocarea tatălui său.
Pai da… Tocmai de aceea nu mi se pare plauzibila ipoteza per = fiu.
Conform ultimului dicționar etim. albanez al lui Vladimir Orel, p. 319, au fost 2 direcții de a explica alb. për: 1. ca element străvechi autohton 2. sau ca reflex al lat. per. Unii combină cele două căi și vorbewsc de o contaminare. În orice caz, în limbile romanice au fost la concurență 2 forme: clasic pro > fr. pour, sp. por și pop. per > rom. pre > pe, it. per. Port. para pare o inovație pornind de la latină (nu am un dicț. etim. portughez să verific). Eu văd aici albaneza continuînd lat. postclasic per pe arealul zona italică-română.
Tu încă nu ai priceput ceva foarte simplu: forma cu us…Decebalus e o formă latinizată. Forma cu PER e și ea de factură latină. PER PEDES….Ar fi cazul să reflectezi mai mult.
dece :dacic (10)
balus :ambalaj,bol,(nisip aurifer per : pentru,(prin)
per-scori-lo: par-curge-l, par-cursu-l
pt.-cursu-l
pt.-scurs-ul
pt.-cursa-lui
prin-sfarâmatu-l
pt.-derulatu-l
vb.it. scorere, vb.it.dial.Friulian-Veneto scori:”curge,scurge,aleargă,merge,sfărâmă,derulează”cursă,
…. + SCORILO
http://tartariatablets.com/2023/11/18/decebalvus-perscorilo-revival/
Daca vad bine din imagine, “Decebalus” si “per Scorilo” sunt stampilate unul cu capul in jos fata de celalalt. Daca vasul are un rol important, cum am citit in articolul din link, daca este important sa se vada inscriptia, de ce ai face-o asa? Nu ca nu ar fi vorba de un rol important al vasului, dar de ce ai “scrie” asa? Ma refer la cine o fi aplicat stampilele.
eu cred ca nu e o fraza, ci doua etichete, stampate cu scopuri diferite.
una e decebalus, probabil aratand proprietatea vasului.
a doua e per scorilo, care in lumina articolului ar insemna PENTRU…. (ce o fi insemnand scorilo – putem sa ne imaginam, doar – o ceremonie religioasa, o cladire, o institutie, alta actiune, etc…).
iarasi albaneza ar putea fi cheia lui scorilo.
cf. dex:
șcórlă, șcórle, s.f. (reg.) 1. încălțăminte neîngrijtă sau deteriorată. 2. (în forma: șcârlă) pipă mare de lut în formă proastă. 3. vită bătrână, slabă și nărăvașă. 4. femeie bătrână și slabă.
1-pica,
2- interesant
3, 4 – nu au legatura
școmârlă, școmârle, s.f. (reg.) 1. fum, miros înecăcios rezultat din arderea măncării sau a grăsimilor. 2. mâncare făcută din pește sărat. 3. lulea. 4. (în forma: scomârlă) noroi. 5. sfoară. 6. (în forma: scomârlă) om, animal foarte slab.
1,2,3- par interesante
scomarla se spune la fumul gros, regional, poate scorilo era o ceremonie religioasa de ardere de substante aromate.
converge la ambele cuvinte sensul de pipa de lut.
stie cineva pentru ce putea fi folosit vasul respectiv?
Herodot spune ca getii si scitii (de fap preotii lor) ardeau canepa in anumite vase pentru a se droga. Arheologia confirma. Se explica legatura dintre sensul de fum, cel de pipa si cel de vas.
De asemenea si masagetii erau mari consumatori de hasis. Posibil sa fie inruditi cu getii. Limba lor era iraniana, or s-au expus p-aici legaturi intre daca si iraniana.
da, ideea e foarte interesanta si are logica ei.
desi putem sa facem caterinca multa pe tema asta, este de fapt foarte posibil ca acel vas sa fie pentru astfel de “tamaieri”.
un studiu chimic legistic poate oferi mai multe informatii.
scórbura- ‘a hollow (in a tree trunk)’ (like for hiding or for wild bees). From the same IE root like scobi, scoaba < *(s)ker- ‘to cut’, root in Thracian and development *skor-b-u-r. See Thracian name Scorilo and the dialectal form scorb. Also related, with other suffix, in scormoni. Lat. scrofa is the same root, from the habit of pigs to rummage; cf. scormoni.
SCOR – a taia (sacrifica?) ILO- sufix (poate augmentativ)
sa fi fost pentru scurgere de sange la sacrificiile rituale?
Florin, de unde e etimologia aia pentru scorbura? Pare interesant.
În copilărie, trecînd în fiece vară prin Brăila, mâncam la o familie de vaporeni: tatăl și fiul își disputau întâietatea în a ne servi cu scordalé/scordalea, un fel de piure de cartofi amestecat cu pește (și alte miroazne). Tot de la ei am aflat de scorbut.
iar in bucovina se mananca scarjele, cipsuri de cartofi prajite pe plita.
In articolul Dacia Metaistorica, domnule Alexe ne explicati despre lingvistica si exactitatea ei pana la micron. In articolul asta ne explicati ca lingvistica habar nu are daca scorilo e nume propriu sau nu si in general ca se da cu presupusul. Daca voi lasa cate un comentariu la fiecare articol de la rubrica Dacopatie nu e din cauza ca caut (intentioanata) cearta ci fiindca sunt articole diferite, trateaza subiecte diferite cat de cat si la fiecare din ele lipseste precizarea de bun simt ca Lingvistica NU e o stiinta exacta. Prin urmare dumneata nu esti decat unul care poate sa faca presupuneri mai exacte decat altul.
Stiu ca nu ai cum sa nu o iei personal, dar macar incearca.
Confundati stiinta cu ghicitul.
Lingvistica este o stiinta in măsura in care analizează legile transformarilor fonetice si ale evolutiei unei limbi si va poate arăta pentru ce este absolut imposibil ca latina sa vina din româna si nu invers.
In schimb, ca orice stiinta, nu se aventureaza sa decidă, vazand un cuvânt izolat dintr-o limba necunoscuta, precum SCORILO, dacă e nume propriu sau comun. De ce? Pentru ca e stiinta, nu metoda de ghicit.
—-
Aiu replici șmechere la toate.
stiinta e cu stiutul. fata de alte stiinte, lingvistica presupune foarte mult si stie cu siguranta foarte putine. se propun multe, se ia cel mai probabil lucru caci e de asa natura. de aceea sunt multi lingvisti cu multe teorii care se bat cap in cap. n-am sugerat ca dumneata ghicesti ci faci presupuneri profesioniste bazate pe niste reguli de functionare a stiinte numite lingvistica. dar obtii si o exactitate precara. si este o stiinta exact cum ai spus-o si dumneata ” doar in masura in care”… ceva. Doar in masura. Ai incercat sa ma citesti drept “din ala”. Eu sunt si “din ala” si “din asta” De aia am venit la dumneata pe blog sa citesc si contra-argumentele. Din pacate nu-s convins nici de una nici de cealalta.
As fi interesat sa citesc o explicatie excelenta a faptului ca italiana sau spaniola sau franceza nu sunt unitare la ei acasa de ce e asa. de ce nu se inteleg intre ei?
Iar pământul e plat, pentru ca așa se vede pina la orizont.
Dialectele italiene, ca si cele flamande, de altfel, ca si cele germane etc… sînt divergente pentru ca nu a existat o forta politica si culturala unificatoare Evul mediu, așa cum a existat in Franța sau Rusia. Divergenta e regula in evoluția unei limbi. De aceea dialectele romanei nord-dunarene sînt atât de diferite de aromana, meglenita si istro-româna.
Și în țările romîne care a fost acea forță politică unificatoare?
deci la noi su ocupatia romana a existat o forta culturala unificatoare superioara societatii din peninsula italica in Evul Mediu. Si totodata intre ei nu a existat invatarea limbii prin comert si administratie la fel ca in restul lumii. la ei nu se aplica ce la altii pare ca s-a aplicat.
Evident. Populațiile primitive sînt mai ușor de controlat si omogenizat.
Decebalus per Scorilo sau per Scorilo Decebalus este un gen uzual de inscripție ÎN LATINĂ și foarte ușor de tradus: Decebalus, nominativ singular, subiect; per = prepoziție, forma populară postclasică în loc de pro, cu ablativul; Scorilo, ablativ singular, cerut de prep. per = pro. Inscripția ar putea suna și Decebalus pro Scorilo. Verbul = predicatul este subînțeles: fecit. Traducerea este, așadar: Decebalus [un oarecare Decebalus, nu neapărat cel știut din istorie] [a făcut asta, adică a făcut, a dedicat obiectul cu pricina] lui Scorilus.
Numele personal Dece-bal-us nu este foarte clar în prima parte, deoarece Dece- putea suna în tracă *deke- sau *deče-, ar putea fi înrudită cu Dacus, Daciscus; partea a doua, -balus, nu poate fi decît atestarea antică a formei bală, balaur, NP Balaur(e). Sensul antroponimului ar putea fi „dragonul/balaurul cîntător”, dacă acceptăm ipoteza, pe care am expus-o cu mulți ani în urmă, că etnonimul Dacus este de origine pre-indo-europeană, coradical cu daină/doină/duină și cu dadă, dodă.
Scorilus poate fi coradical, cum cred, cu scorbură și, probabil, cu scoabă, scobi care nu sînt slavisme în română, cum crede DEX, ci românisme în bulgară și în sârbă, din substrat.
dragonul cantator, sau suierator, daca ar fi sa vizualizam steagul dacic.
sau chiar „dragonul dacic” 🙂
alb. për mi se pare latinism, de altfel albaneza este, statistic vorbind, o limbă romanică, structural este similară englezei: structură și fond de bază germanic, lexic preponderent latin; albaneza: structural tracică (ipoteza iliră trebuie definitiv abandonată), lexic latin; acesta din urmă, la rîndul său, de tip dalmat (ilir romanizat) și românesc. Despre cele două straturi romanice ale albanezei a scris Adolorata Landi în text polemic cu Al. Rosetti.
Da, „dragonul cântător” poate fi o traducere validă, după cum și „dragonul dacic” este validă, în esență însă aș opta pt o traducere care să redea transparent și sensul etnonimului care, după părerea mea, este coradical cu daină/doină/duină și cu dadă, dodă. A dăinui a însemnat, inițial „a cînta îndelung o doină”, de aici „a dura mult”. Cine are ocazia, să asculte o daină letonă ori lituaniană, este colosală melodia.
Mai cred că, asemeni altor situații clare, Dacus și Getae sînt două etnonime paralele, unul folosit de autohtoni (Dacus), celălalt de străini, precum Hellenoi/Graeci, Euskara/Basci, Hay/Armeni, Shqipe/Albanezi, Suomi, suomalainen/Finlanda, finlandez, Magyar/Ungur, român, rumân/valah etc. etc.
chestiunea cu dacus/daci (pare o denumire usor latinizata) ca atnonim autohton in lumina radacinii dada/doda s-ar plia pe sistemul sloveni/nemeti. daci/dece ar putea astfel insemna vorbitori/cuvantatori, iar cuvantul a zice ar putea avea o origine daca (sau latina dar cu influenta unui cuvant asemanator dac).
astfel dece-balus, sau dece-neu ar putea fi traduse ca dragonul cuvantator, respectiv cuvantatorul adevarat (neu=neaos).
bineinteles ipoteze pe care le supun criticii.
Toate formele trace ne-au fost transmise în grafii grecești și latinești, ca atare Dacus, Daciscus este inevitabil latinizat ca toate celelalte, nu este nimic nici nefiresc, nici anormal. În ce măsură putem avea sau nu putem avea încredere în aceste grafii este o problemă cunoscută și semnalată de Hasdeu. Prin anii ’60, Poghirc a încercat să demonstreze, pe baza unor grafii variabile, că trace trebuie să fi avut fonemul ə. A avut, cert, seria de consoane specifice unui idiom satem, adică č, š,ž, ts, dž; eu cred că a avut și o laringală ori o spirantă velară, fiind – alături de hitită – o limbă care a păstrat asemenea foneme „speciale” pînă în epoca istorică. Nu știm cum se pronunța exact în tracă, dar presupun că nu departe de grafie sau cu k palatalizat la č. Există o localitate Dačice [dat∫itse], există Decea în Ardeal etc. Să fie reflexul modern al etnonimului antic? Foarte posibil. În Bulgaria, avem hidronimul Trakana, considerat cu lingviștii lor drept urmașul etnonimului antic. Nu văd de ce nu ar fi similar și în arealul nord-dunărean. Toponimul ceh Dačice apare în vestul Moraviei, la frontiera dintre arealul nord-vest dacic și cel celtic. Despre toponimia preslavă din arealul ceho-slovac am un scurt studiu și un lexicon minimal. Toponime dace sînt, mai ales, în Slovacia. așa zic și ei, că acolo a fost substrat de tip dacic, nu celtic.
Baal,HanniBaal.
Și de unde reiese ca SCORILO e nume?
Știu că mulți vor fi dezamăgiți că inscripția nu este în tracă, dar repet și aici: civilizația tracică era o civilizație aniconică, chiar cu interzicerea sacră a scrisului ca reprezentare vizuală. Posibil ca, în context elenistic și după cucerirea romană unii daci să fi scris, deși nu cred, este așa de puternic caracterul aniconic al religiei lor, păstrat pînă tîrziu, ca tipologie, în Jus valachicum sau Lex Olachorum.
eu nu-s dezamagit. eu sunt intrigat de usurinta cu care ai tradus Decebal per Scorilo prin “care poate insemna, sau care poate in semna sau care poate insmena”. Desi e usor, decebalus nu e prea clar in prima parte fiindca avem parte de “poate insemna sau poate insemna”. Ar putea insmena si balaur cantator daca acceptam ce ne spui tu, practic avem niste posibilitati si o teorie personala de-a ta. Si repet, ACEASTA este lingvistica… un ansamblu de comparatii cu alte limbi mai vechi si teorii personale ce devin adevarate daca suficienti oameni “competenti” din domeniu sunt de acord cu tine.
Citesc ce scriu si-mi dau seama cum suna. Vine un troll pe site si cauta cearta. Dar nu e adevarat, va contrazic punctul de vedere bazat pe ce scrieti si voi aici. Sunteti ca biblia si crestinii. Va justificati teoriile prin Lingvistica desi in explicatie faceti 3-4-5 presupuneri diferite asupra originii vreunui cuvant ca sa nu mai spun ca sunt unele pe care nici nu le dibuiti.
scalualcar dragă, nu știu dacă ești troll au ba, dar cu știința stai rău, stimabile. Dacă îți imaginezi că e așa simplu să traduci Decebalus per Scorilo (și chiar este), află că ce am scriu eu mai sus are în spate mii și mii de pagini studiate și sute de pagini scrise pe subiectul ăsta. După ce vei ceti, vei ști. Dacă nu vei ceti, nu vei ști.
Comparația cu formele albaneze bazate pe për mi se pare corectă, în esență. Ce alte neliniști existențiale mai ai? Ce știai despre lingviști? dă-ne un exemplu, două, să murim liniștiți că ne-ai calificat măcar în sferturile de finală.
e posibil ca për din albaneza sa vina de fapt din latina?
Fiindca nu sunt un troll am sa ma opresc din comentat pe tema asta si eventual voi reveni daca mai am altceva de intrebat, mai pertinent din punctul vostru de vedere. N-am venit sa va invat eu pe voi nimic ci sa pun niste intrebari si practic sa-mi confirm ce stiam deja despre lingvisti.
Multumesc.
O zi buna
scalualcar, nu te opri, dă-ne și nouă lumină, nu fugi, mai stai.
Vrei lumina?
“Decebalus per Scorilo sau per Scorilo Decebalus este un gen uzual de inscripție ÎN LATINĂ și foarte ușor de tradus:”
“Dacă îți imaginezi că e așa simplu să traduci Decebalus per Scorilo (și chiar este), află că ce am scriu eu mai sus are în spate mii și mii de pagini studiate și sute de pagini scrise pe subiectul ăsta.”
Daca e simplu de tradus de ce ai nevoie de mii de pagini pe acest subiect?
Daca e simplu de tradus, de ce ai atatea “traduceri” nesigure bazate pe “se poate sa” si “dupa parerea mea”?
Tu si Dl. Alexe vis-a-vis de comentariile mele faceti o mare greseala. Eu niciodata nu am pus la indoiala nivelul vostru de cunostiinte in domeniul lingvisticii. Nici nu am spus ca ma pricep. Tocmai de aia nu functioneaza la mine argumentele ce v-ati obisnuit sa le dati si sa imbroboditi pe altii. Parerea mea e ca Lingvistica nu este o stiinta exacta indiferent cate mii de pagini ai citit scrise de altii la fel de nesiguri si plini de presupuneri. Argumentatiile voastre sunt perverse prin faptul ca puneti accentul pe lucruri probate ca sa validati o asa zisa expertiza ce o aveti, justificand astfel viitoarele presupuneri pe cuvinte pe care nu le stiti. Asta face un smenar… iti ia ochii cu ceva sa poata sa te lucreze pe partea cealalta. Vad ca nu mi-ai demolat rationamentul conform caruia teoriile personale ale unui lingvist devin adevarate daca suficienti oameni “competenti” din domeniu sunt de acord cu el. Demonstratia prin experiment practic nu e posibila in domeniul lingvisticii si de aceea nu poate fii considerata o stiinta exacta. Dar asta nu razbate nici o catime din comentariile voastre, ale lingvistilor. Sunteti atat de plini de voi incat ati devenit experti si in istorie si migratie populationala. Sunteti experti intr-un domeniu in care o noua descoperire arheologica poate mictiona pe mii de pagini scrise anterior.
scalualcar, propun să ne oprim aici, măcar și pt a te împiedica să scrii prostii. Poate ai treabă și te deranjăm.
Eu in mod clar am treaba, dar nu ma deranjati cu nimic.
Ca de fiecare data, atent la nuantele din comentariile tale, remarc inca un fapt: “propui sa ne oprim aici, macar si pentru a ma impiedica sa scriu prostii” si nu sa MAI scriu prostii.
Stiu ca toate comentariile mele au elemente de trolling dar mentionez din nou ca e departe de mine gandul acesta. Sunt doar in contradictie flagranta cu fundatia expertizei voastre si ce considerati voi ca batut in cuie. Cu permisiunea stapanului blogului punctul meu de vedere alternativ va ramane aici in comentarii si ca dovada a unor discutii cu pretentii de obiectivitate fata de subiectele abordate.
scalualcar, un ultim mesaj, că văd că tot scrii. ești incoerent și, eventual, și mitocan. Nimeni, chiar nimeni aici, nu pretinde că are ultimul cuvînt, din contra, așa că insistența cu care încerci să-ți dai puncte la IQ prin false analize nu ține. Repet: dacă te interesează discuția/discuțiile de acest tip, scrie. Dacă nu, ai o mulțime de alte site-uri pe care să te afirmi, nu mai spun de alte localuri unde să petreci.
Stăpânul blocului nu sterge niciodată nimic.
Cred ca nu înțelegi ce înseamnă “Lingvistica e o stiinta”… Lingvistica e o stiinta in măsura in care explica functionarea si evoluția limbilor. Gratie mecanismele decriptate de lingvistica putem ști, de pilda, automat, ca termenul “calcan” (exemplu la întâmplare) e un imprumut relativ recent, pentru ca altminteri ar fi fost “călcan”… In limba romana veche orice a neacentuat devine ă.
Așa încât lingvistica ne arată stupizenia si lipsa de cultura elementara a celor care pot crede o secunda ca latina vine din româna si nu invers.
Intelegeti?
Aceia care cred ca latina vine din romina poate sint stupizi, dar nu mai stupizi decit cei ce cred ca toti au invatat latineste si dupa aceea toti au uitat limba latina. Ai un talent sa jignesti oamenii dupa care te miri ca ei te injura.
Stii ce inteleg eu? Ca dai exemplul acesta urmat de o referire la cei care cred ca latina vine din romana si nu invers pentru a ma baga pe mine in oala cu ei desi eu nu am spus ca sustin acea teorie. Tocmai fiindca nu ma convinsese teoria am ajuns via Google la dumneata pe blog. Si din nou remarc tehnica “uite pasarica- nu mai e portofelul” in a argumenta Lingvistica drept o stiinta exacta. Asta am spus si eu domnule Alexe, Lingvistica e o stiinta “in masura in care”. Dumneata nu poti demonstra experimental ca acest cuvant “calcan” e un imprumut recent. Il poti demonstra cu argumente pe care Lingvistica le considera suficiente pentru a demonstra ceva.
Nu pot demonstra “experimental” nici ca pământul nu e plat. O pot demonstra doar logic, dar vad ca logica nu va e prea la îndemână.
deci daca stau pe orbita terestra nu pot demonstra ca pamantul e rotund decat prin logica?
Prin logica omul a demonstrat ca Universul are un Creator, desi nu e nici o dovada. Prin logica un om de stiinta a venit cu o teorie alternativa cum ca universul ar fi un program de calculator… nici el nu are dovezi palpabile dar din cauza asta nici nu poate fi contrazis. Tot prin logica dacopatii au venit cu teoria lor.
@scaiualcar, o sa fi socat, dar demonstratia ca Pamantul e rotund si se invarte si ca nu e centrul Universului a aparut cu 2-3 ani inainte sa ne uitam la video streams de la sateliti. Ok, am glumit, cu mai multi ani.
Domnul Alexe o da usor in bara cand spune ca nu putem demonstra chestiunile legate de forma Pamant experimental, dar eu unul il iert, ca imi place si ca oricum s-a deraiat teribil de la subiect 🙂 Daca ne apucam sa calculam cat de exacta e lingvistica, omitem faptul ca viata e teribil de scurta si ne-o petrecem cu inutilitati
Discutia pare sa degenereze caci vad ca am inceput sa ne facem prosti unul pe celalt mai mult sau mai putin pe ocolite.
Ce am vrut eu sa scot in evidenta e faptul ca Lingvistica are limite care nu justifica tonul atotstiutor din articolele ce le-am citit la rubrica Dacopatie si din comentarii. De aici motivatia mea de a posta. Eu nu am venit aici sa explic cine a aparut primul, calcanul sau călcanul ci tocmai sa aflu asta, daca e posibil.
Am gasit in schimb doi lingvisti aliati impotriva outsider-ilor, ce odata ramasi singur nu se pot pune de acord asupra problemelor de capati din domeniu, citand somitati in materie ce nu se pun nici ei de acord intre ei. Totul cu parfum de Consiliu Ecumenic unde cel care are dreptate e cel cu cei mai multi adepti de partea lui.
Iar astea, la gata, e numita stiinta.
Este greu sa discuți cu cineva care nu are nici ABC-ul minim si care emite, vizavi de lingvisica, “argumentele” creationistilor vizavi de antropologie: aratati-mi azi o maimuta care devine om.
scalualcar. Discuția a degenerat, concret, din cauza ta, cu stilul de șmecher de cartier care vrea să pară intelectual. Nu ține. Poți avea ce părere vrei, poți crede ce vrei despre lingviști ori despre alte tagme, în măsura în care poate exista o caracerizare globală, dar cînd vrei să te dai cu IQ ridicat cînd nu-l ai nu ține, chiar nu ține. De aia ți-am sugerat să cauți alte medii de discuții, mai potrivite ție. Nu vreau, doamne ferește, să te jignesc, vreau să mi te potrivesc.
Discutia a degenerat din mai multe motive si desi am fost acolo, nu am fost vinovat de toate.
Discutia a degenerat si fiindca aproape fiecare comentariu de-al meu a exprimat cam ACELEASI argumente expuse altfel si altfel, incercand sa obtina un raspuns mai putin opac la niste intrebari directe si simple. N-am reusit, si nu din cauza lipsei mele de ABC in domeniu si nici din cauza stilului meu de smecher de cartier ce vrea sa para inteligent. E din cauza faptului cu tu si D-l Alexe refuzati sa intelegeti ca eu pot veni sa va judec munca de lingvist dupa rezultate si nu dupa cate mii de pagini ati citit, nu daca stiti sau nu siti regulile lingvisticii si nu dupa IQ. Dupa rezultate!
Daca dumneata domnule Thraex ati merge la doctor si verdictul ar fi: ar putea fi ficatul… sau poate… stomacul… sau poate ati mancat prea mult usturoi aseara. Ce parere ati avea despre doctorul acela ce a citit mii si mii de pagini, are IQ mare si nici nu e smecher din cartier?
Dar daca ai merge cu masina la mecanic si problema ei ar fi alternatorul, sau bujiile sau garnitura de chiulasa… asta daca nu trebuie schimbata cureaua de transmisie?
Stiu, exemplele sunt exagerate, dar daca un doctor poate face analize si sa afle exact, sau poate trata fiecare organ in parte pana gaseste ce e bolnav…. la lingvistica nici daca iei fiecare limba existenta si cunoscuta tot nu poti fi sigur ca le-ai luat pe toate. Mai spun si cu mecanicul?
Pe de alta parte, eu inteleg ca probabilistica din Lingvistica tine de o marja de eroare acceptata in bransa. Dar asta nu o face mai eficace sau mai exacta ci doar exprima ce am spus eu de la inceput: “stiinta” aceasta poate sa explice doar cu o probabilitate de, sau cum ii place domnului Alexe sa spuna, “in masura in care”.
Acum, ia sa vad cum tulburi din nou apele sa poti sa-mi iei portofelul explicandu-mi niste chestii pe langa subiectul REAL al intrebarilor mele.
Dar de fapt nu, am sa reformulez o intrebare:
Domnule Thraex, cum iti explici diferentele flagrante de opinie intre dumneata si domnul Alexe, si implicit diferentele dintre toti acei lingvisti de marca pe care i-ati citat amndoi si ai carei partizani sunteti?
PS: evident raspunsul ar fi preferabil sa fie in doua contexte:
1. Domnul Alexe are ABC-ul necesar, are IQ necesar si nu inchipuit ca mine, si nici nu e un smecher de cartier aspirant… deci incercarile de tulburare ale apei nu vor functiona nici cu el.
2. contextul in care este judecata concluzia finala a analizei, verdictul final in problema, teoria ta finala vis-a-vis de subiect. Deci nu e important cate carti ai citit, cate mii de pagini, caci asta a facut si Domnul Alexe.
Stii care e faza cu aceste “contexte ” date? Mie mi se pare ca asta iti da pozitia de forta in discutiile cu neavizatii ca mine. Accepti provocarea? Din nou, cum iti explici diferentele de opinie dintre atatea somitati? Nu pe langa subiect.
scalualcar, ai talent la umplut pagini, cred că e bne să continui ca autor de discursuri politice, vezi dacă mai ai timp la congresul PSD-ului, e păcat să se piardă un asemenea condei.
Ca de obicei… pe langa subiect. Ca de obicei e vorba de mine, de talentele mele, de lipsa talentelor mele, de IQ-ul meu, de lipsa IQ-ului meu, etc. Niciodata de ce te intreb. Acelasi evazionism de la primul la ultimul comentariu/raspuns. Nici raspunsurile domnului Alexe n-au fost toate breze dar il suspectez ca scria in graba. Ale tale par mai elaborate…
Comentariul meu anterior era retoric, to it’s finest.
Ma voi reintoarce la cariera mea de scriitor de discursuri PSD si ca fin cunoscator al lumii politice de dupa cortine, iti recunosc calitatile de politician, ce evita absolut orice raspuns direct prin traditionalul bullshit.
to ITS [no it’s] finest
Ăsta e răspuns concret, da?
Tot incerci cu evazionismul? Spui ceva valabil, pe langa subiect, pe un ton nazal pentru a valida ceva la care nu ai raspuns de fapt?
Da, ai dreptate. Am gresit. N-am dormit de multe ore, daca asta e o scuza. Daca nu e, sa-mi fie rusine.
scalualcar, crede-mă, ești obositor, banal și superficial, du-te și fă nani, chiar nu ai nimic de spus și tot încerci să faci din Ferentari cartier de lux.
O singura precizare, NU MAI AM nimic de spus. Tu n-ai spus nimic. Dar ce sa spui cand eu nu te-am intrebat nimic din poeziile pe care le reciti cand vorbesti de lingvistica. Te-am scos din zona ta de comfort ai bajbait niste raspunsuri evazioniste pe care ti le-am aratat ca atare, si nu ca ceva inteligent on topic.
Cu scuzele de rigoare pentru domnul Alexe,
Sign out.
In primul rand bine v-am gasit, domnule Alexe.
Va citesc blogul de ceva vreme deja, e primul comentariu si e reconfortant sa descopar o persoana deschisa, cu simtul umorului si lipsita de aroganta. Imi facusem alta impresie in urma “dialogului” pe care l-ati avut cu Florin Iaru.
O persoana cunoscatoare si cu experienta de viata, parca sunteti scos din Kim al lui Kipling.
Introducerea poate parea un soi de captatio benevolentiae, dar e doar perceptia unui cititor anonim.
Nu cunosc multe lucruri despre lingvistica si citind acest articol mi s-a parut logic tot ceea ce ati scris. Apoi am intrat pe linkul domnului Sorin Olteanu, am citit si acel (lung) articol si mi s-a parut logic… Nu vreau sa par ca rabinul :D. Incerc sa inteleg, sa caut Adevarul.
De aceea va cer o parere, intrucat sunt interesat de acest subiect (Decebal): ce credeti ca incerca sa transmita cel care a transmis informatia (“emitatorul” in limbajul sec al teoriei comunicarii)? Care o fi fost intentia lui? Oare aceeasi persoana care a compus mesajul a inscriptionat literele? Mesajul ii era destinat lui Scorilo? Altei pesoane? Posteritatii? Era o ofranda?
Stiu ca e greu de raspuns la aceste intrebari, eu cel putin nu gasesc indicii pe baza carora sa trag concluzii, dar ma gandesc ca stiti mai multe decat mine…
Probabil cunoasteti, in psihologie limbajul si gandirea sunt studiate impreuna si de aceea orice mesaj poate fi inteles 100% doar intelegand modelul mental al emitatorului. Lucru nu tocmai facil, mai ales cand nici macar nu avem date despre persoana respectiva, pierduta in bezna istoriei.
Si indraznesc sa va cer un feedback referitor la alte doua vase pe care se regaseste inscriptia “Decebalus”: cea gasita la La Graufeseneque si cea din Bretania.
Multumiri si toate cele bune!
Pe langa Seattle, exista o zona numita “badlands”. S-a format prin ruperea unui baraj de gheata ce-a lasat un lac imens sa navaleasca peste zona, aruncand bolovani si-alte cele. Cand s-a inaintat ipoteza asta, geologii au spus ca e imposibil. Abia recent a fost acceptata (in orice caz dupa ce a murit autorul teoriei).
Nu sunt dacoman si nici nu imi permit sa spun ca latina a evoluat din daca din moment ce nu prea sunt dovezi ale limbii traco-dace.
Ce nu intelegeti dvs, si a incercat sa spuna scaiualcar, este ca lingvistica nu este o stiinta exacta. De fapt, nici stiintele exacte nu sunt exacte, principiile fizicii newtoniene sunt rasturnate la nivel sub-atomic, de fizica cuantica, ale carei manifestari pareau nebunesti la lansare.
Problema unor lingvisti este ca, ei considera totul a fi batut in cuie, cred ca totul a avut loc dupa niste reguli bine stabilite de la care nu se poate abate nimeni. Fals. Limba si oamenii sunt intr-o continua schimbare. Un rol important in limba il au elitele. 7 oameni pot face un val mexican pe un stadion de 30 000 de locuri. Articolele dumneavoastra le gasesc foarte utile, dar sunteti prea inflexibil.
„Problema unor lingvisti este ca, ei considera totul a fi batut in cuie”. Complet eronat, deși este posibil ca unii lingviști să creadă astfel. Problema este că mulți, care nu știu lingvistică (dar, nu știu din ce motiv, au impresia că știu) se grăbesc să facă analize pe teme pe care nu le stăpînesc. Lingvistica nu este o știință exactă, ceea ce nu înseamnă că poți spune orice. E drept, s-au spus multe prostii, inclusiv de oameni cu pretenții, dar asta e altă problema. Numărul proștilor e totdeauna mai mare decît numărul celor instruiți și cu bun simț.
Revenind de unde am plecat, repet – dacă e nevoie pînă la plictiseală: Decebalus per Scorilo este o inscripție ÎN LATINĂ: Decebalus, nom. sing.; per, în loc de pro, prepoziție cu ablativul; Scorilo, formă de dativ-ablativ sing. Per ansamblu, traducerea este simplă și clară: Decebalus [un dac numit Decebalus, care poate fi sau ar putea să nu fie regele cu pricina] [a făcut asta] pentru Scorilus. Este un tip de inscripție dedicatorie banală în lumea romană și nu numai acolo. Inscripția este prețioasă pt faptul că atestă două antroponime fără dubiu daco-trace, Decebalus și Scorilus.
Toată harababura a pornit de la regretatul Daicoviciu cu „traducerea” lui fantezistă. Dar, cum și Homer greșește uneori, i se iartă.
Da. Interesanta interpretare dar, daca Scorilo(n) dupa cum zici tu e in acuzativ atunci propozitia Decebal pentru Scorilo ar fi trebuit sa sune Decebalus per Scorilonem (vezi gramatica limbii latine). Eu sunt de parere ca interpretarea facuta initial de C. Daicoviciu este una pertinenta si bine argumentata.
Și, ca să închei discuția: „Decebalus per Scorilonem (vezi gramatica limbii latine).” Nu, dacă citeti gramatica limbii latine aplicată la un antroponim dac, ar fi trebuit să fie Scorilem, doar îl flexionăm după a doua, nu? Sau după a 3-a imparisilabică? Video Scorilem dicitur, haud video Scorilonem. Dar îmi plac cei care se bagă în vorbă fără să aibă nimic de spus.
@zmihai. per = pro și cere ablativul, nu acuzativul, citește atent. Nu, nu ar fi trebuit să sune cum scrii, ar fi trebuit să sune așa cum este: Decebalus per [= pro] Scorilo, adică, simplu „Decebalus [a făcut / a dedicat] asta lui Scorilo. Inscripția este așa de simplă și de clară, trebuie doar să știi un pic, un pic de tot, de latină, asta e tot.
1dan9, nu orice începe cu “scor” are legătură cu Scorilo. Scordolea vine pur și simplu de la grecescul skordo (σκόρδο), care înseamnă usturoi.
Evident, nici scorul de la meciurile de fotbal nu are legătură cu Scorilo. Sau are?
Putem însă presupune că rădăcina Scor-, Skor- din antroponimele traco-dace are legătură cu scorbură, element, practic cert, autohton < IE. *skor-, *sker- care, la rândul ei, ar putea (nu-s sigur, sap) ar putea fi și sursa cuvîntului grec.
Și, cu riscul de a plictisi, Decebalus per Scorilo nu este o inscripție în tracă, conține două antroponime trace, este în latină și reprezintă una dintre banalele texte dedicatorii scurte. Este și evident topica latină, sînt evidente desinențele cazuale: Decebalus, -us, nominativ; per, în loc de pro, cu ablativul, desinența -o (dativ-ablativ); iar verbul lipsește, dar poate fi adăugat: fecit „a făcut” sau oricare altul similar.
CREDINŢA DACILOR ÎN RI ÎN PERIOADA LUI DECEBAL
UN vas descoperit la Grădina Muncelui conţine două „ştampile „ purtand acelaşi text DECEBAL PER SCORILO.
Cercetătorii textului au fomulat opinii interesante cu pivire la originea scrisului şi semnificaţia textului.Luând în studiu obiectul material şi semnificaţia textului în lumina unor noi date despre limba şi credinţa dacilor, prezentăm constatărele noastre în cele ce urmează.
1. Textul este scris pe un vas de ceramică
în patru locuri, din care s-au păstrat integral numai în două locuri
2. Scrisul aparţine culturii dacilor :
– este executat în litere latine
– este redat răsturnat şi scris de la dreapta la stânga. Acest sistem se regăseşte pe piesele arheologice ,intre care ,SCRIPTU-LUI RA descoperite de expertul judiciar Teodor Ardelean în râul Crişul Alb din hotarul comunei Zărand Judetul Arad,ţara România, continentul, Europa .Scriptul , de pe vasul-candelă ,dovedeste că vechea formă de exprimare a informaţiilor ,din perioada indo-europeană , în oarecare măsură, încă la începutul erei noastre se mai utiliza în Dacia (Pe timpul lui Decebal cetatea Ziridava de la Zărand făcea parte din regatul lui Decebal.Distanţa dintre localitatea Zărand ,cu cetatea Ziridava, până la Sarmisegetuza este de aproximativ 150 km.)
3) Vasul era folosit ca obiect de cult.( posibil,similar unei candele ) .Aflându-se într-o locuinţă şi nu în templu, demonstează credinţa dacilor în zeul Ri . (Zeul Ri era consideat Dumnezeu aşa cum apare pe piesa arheologică Scrisu-lui Ra ).
Daci,conform acestui înscris , dacii credeau în preexistenţa unei misiuni stabilită lui Decebal de către Ri.După moarte Decebal s-ar bucura de un loc deosebit în împărăţia lui Ri
Vasul şi numele lui Ri, imprimat pe acesta , ar fi dovezi că dacii rugându-se lui Ri solicitau şi ajutorul lui Decebal în realizarea acestor cereri. Această credinţa există până astăzi în cadrul poporului român.În multe case se află candelă similară cu vasul in cauză.Unii oamenii cred că anumite persoane prin viaţa lor deosebită, după moarte ,ar contribui ca mijlocitori la obţinerea ajutorului Divin .(În acest grup de credincioşi se încadrează şi pelerinajele cu rugăciuni la moaştele sfinţilor )
4 ) Cuvintele de pe vasul-candelă sunt de origine dacă .Dovadă: numele zeului Ri redat exact cum se află scris pe piesa arheologică Scriptu-lui Ra .
De fapt ,conform cercetarilor , în biblioteca Vaticanului consilierul Papei Ioan Paul al II-lea ( vezi lucrările subemnatului ) arată că limba latină provine din limba dacă care domina pământul în perioada indo-europeană). Dar nu numai atât !Regăsirea acelor cuvinte pe piesele arheologice realizate anterior potopului ,atestă că izvorul limbii dacilor se afla în Limba Edenului vorbită de supravieţuitorii potopului de pe timpul lui Noe !
5)Semnificaţia cuvintelor scrise pe vasul-candelă „Decebal per sco-ri-lo „ :
a)Cuvântul Decebal este compus din două cuvinte :
-.Dece= al zecelea. Eemple : Dece-mvir fiecare din cei 10 magistraţi romani care au format comisia să dea Romei un cod de legi( 451-450 .î.e.n.) ; Deceniu=perioada de 10 ani;Decenal= care durează 10 ani.
– bal = în Ţara Zărandului tenul blod se numeşte băl.Există şi azi aceste denumiri Bal, Bălu,Bala ) .
Prin urmare:Decebal= al zecelea băl .
b)Cuvântul per:
per=prin ( vezi dicţionarul limbii latine)
Cum, limba latină provine din limba dacă –vezi pct.4 de mai sus -cuvantul „per se afla în limba dacă, tot prepoziţie . Ca atare, cuvântul prin introduce în frază mijlcul folosit la realizarea unui scop .
c) Cuvântul sco :
sco=scop..Semnificţia cuvântului scop: ţinta decisă de Ri ( Respectând integral sensul cuvintelor de pe vas, fără adăugiri sau omisiuni, autorul ştampilelor vede în ţelul lui Ri salvarea întregii omeniri. Autorul nu vorbeşte despre poporul dac în acţiunilor lui Ri şi nici despre actele lui Decebal pentru salvarea dacilor ci a intregii omeniri !
În vorbirea ţărănimii române din Ţara Zărandului ,similar cuvantului „sco „unde lipseşte litera „p „ se afla multe cuvinte care se pronunţă fara o literă ,faţa de scrierea acelui cuvânt pe baza gramaticii adoptată,şi a cuvantului pronunţat de lumea cultă .Exemple : ş-on,( lipsă „i” ), avân.. (lipsă „ d „), fos.. (lipsă „ t” ) .Vezi vol, Limba Română.Ed-Academiei 1956 pag. 21 )
Prin urmare,cuvantul „sco” din Scorilo este cuvântul scop redat in ştampilă aşa cum se pronunţă până astăzi în Ţara Zărandului
d) Cuvantul Ri:_
Ri= Ri(Isus Cristos). Dovezi a numelui de Ri :
-se află scris pe piesa arheologică Scriptu-lui Ra .
-se regăseşte pe piesa arheologică inclusiv în strigătele mulţimii cand Ri va fi dus la răstignire: Riiiiii, Ra..,Iiisssuuuss.,
– se află în topice cu numele lui Ri din Ţara Zărandului unde se află incadrat intre alte litere similar situaţiei din ştampilele amintite „Scorilo „ Exemple: Uşe-Ri-ind, ( uşile sau căile care duc la cetatea Zi-Ri-dava ;localitatea cu numele de Şi-Ri-ia= ia (iată) şi (şi) Ri (Ri :=Isus Cristos )
e) Cuvântul lo :
lo= de la pronumele demonstrativ în limba latină illo,cu sens admirativ „acel vestit„ Ri-lo .
În acestă situaţie fraza
Decebal.per sco ri –lo are următorul înţeles :
PRIN DECEBAL SCOPUL LUI RI
Autorul vasului-candelă şi a scrisului divulgă omenirii :
– credinţa dacilor în Ri
– misiunea lui Decebal pentru împlinirea obiectivului stabilit de către Ri !
– DOVADA CREDINŢEI LUI DECEBAL şi prin el a dacilor în Ri (Ri cunoscut cu numele de Isus Cristos.)
– Vezi lucrările expertului judiciar Teodor Ardelean
Transmiteti acest articol prin internet la conducerile religiilor şi univeristăţilor.
Expert Judiciar Teodor Ardelean
Academician al Academiei de Studii Inalte Iaşi
[…] https://cabalinkabul.wordpress.com/2013/04/10/decebalus-per-scorilo/ […]
1) linkul către saitul lui Sorin Olteanu nu merge pt că saitul a fost desființat.Ar fi cazul să îl scoți.
2) Inscripția DECEBALUS PER SCORILO e în limba latină, nu în limba dacilor.
a) Decebalus e forma latinizată pt Dacebală
b)per este prepoziție însemnînd pentru. A existat în latină și există în italiană: per andare, per cantare. Latină: per pedes.
c)SCORILO înseamnă scurgere. Brînza se punea la scurs după ce era scoasă din acest vas. Nu era un obiect de cult. De observat găurile de sub buza vasului. Acelea sînt găuri de preaplin; ca la cada de baie și la chiuvetă. Cînd se face brînza aceasta se ridică la suprafață. Cînd este scoasă cu o bucată de pînză se bagă ambele brațe în vas.Branza nu poate da peste buza vasului din cauza că surplusul de zer iese prin acele găuri.
DECEBALUS nu are leg cu PER SCORILO. . Decebalus este scris invers decit per scorilo, deci nu au legătură directă.
Cum se pronunța DECEBALUS si PER SCORILO se poate auzi aici : http://limbatracaantica.jimdo.com/decebalus-per-scorilo/
Un genitiv în -o, -ou ar fi în perfect acord cu cel tracic, observat în inscripții și toponime : seuthou guna (femeia lui seuthes; tumulul din Sveștari) , Seuthou apare și pe unele căști tracice.
NP: Aulouzenis și Aulozenis
toponime: Geloupara,
Nu-i nimic extraordinar aici, căci același sufix apare copios și-n ononomastica greacă (-ou ) sau slavică (-ov, -ev)
http://old.nbu.bg/PUBLIC/IMAGES/File/departments/mediterranean%20and%20eastern%20research/Proekti/P_Dimitrov_Rim_09_2008/The%20Case%20of%20Thracians%20and%20Greeks%20in%20the.pdf
1.Γονιμασηζη (goni ma Sese)/ Soției mele Sese.
2. Σεύθου γυνή (Seuthou goni) : “soția lui seuthes”/soția seuthoului/seuthoului soție
Asta trebuie să fie cea mai curată interpretare a unui fragment de limbă tracă.
Deci originalul tracic e ”guna”, așa cum au presupus și alții, iar mătrăgună ar putea să cuprindă termenul. Ce o fi mătră- acum ? Cumva legat de motrună și strămater(străbunică), însemnând ”mare doamnă”?
-ău cu var.-eu, și -ou, din lexicul și toponimia noastră este, după părerea mea, un relict de sufix geto-dacic, care-i potopit de cel slavic.
E foarte productiv acest sufix, iar ca idee, se pare că acoperă și numeroase cuvinte de substrat conform cu rășcău (versant rapid), sinonim pentru “răpădău (sudden slope; în meglenă repedină)” sau mold.hrapă, comparabil cu arom.vrapâ (avânt, grabă, repede, iuțeală, viteză) sau alb.vrap.
http://boatseaarmaneasca.ro/cultural/grailu-armanescu/dictionar-aroman-roman/ts-u-v-x-y-z/litera-v
https://en.wiktionary.org/wiki/vrap
NP tracic: Reskuporos, Reskuturme
http://cis01.central.ucv.ro/litere/onomastica_lexicologie/revista_scol_2008/elena_sodolescu-silvestru.pdf
Azi am putea decripta pasajul acela prin *perscorilou (sau perscorilă?), ca să fim corecți până la capăt, căci este ștanțat drept un cuvânt întreg, din câte văd.
Mai demult, mă amuzam comparând *scorilo sau *perscorilo cu arh. a scura, iar scorila ar fi mântuirea (dacică). Sunt multe astfel de derivate cu sufix -ilă (modern -eală) în grai: boreală (spermă), coseală, etc.
https://dexonline.ro/definitie/scura
Mai amintesc aici și de posibilitatea de a avea un sufix posesiv -os sau -us în tracică conform tălmăcirii date de lingviști toponimului Dausdava (cetatea lupului). În Atena daos era numit și lupul, și sclavul, semn că acel radical *dhaw- “a apăsa” putea da foarte bine ambele cuvinte. În alte scrieri antice, Davos era numele sclavului nord-tracic, deci poate surprinde chiar acea aliterație a lui *w sau *v intervocalic.
Îmi dau seama că e o contradicție totuși daos – daos, unde-i nominativul, unde-i terminația de genitiv, însă știm că apar multe nume Decebalo sau Decibalo, fără acea terminație de nominativ. 🙂
Mătrăgună e doar o deformație a lui mandragora.
http://www.etymonline.com/index.php?allowed_in_frame=0&search=mandrake
Dacă nici lingviștii nu știu de unde vine cuvântul, cum putem noi spune care-i forma corectă, forma originală? Eu am dat o idee, nu am siguranța stupidă și arogantă a unui dacopat. 🙂
Mai am de muncă până ajung acolo.
Cum scoți mătrăgună din lat. sau gr. mandragoras? Înțeleg că vă imaginați un ”mădrăgură” (mătrăgună cu derotacizare?), precum verbul arhaic a custa din lat.constare?
Chestia e că nu avem idee de unde vine, cum se traduce, apoi greaca împrumuta multe cuvinte din tracică sau limbi asianice și le dă ca origine .. “dintr-o limbă mediteraneană necunoscută”.
Olteanu dădea ca exemplu gr. sygalios (soft) comparat cu dacicul țigaie (*țigalie). Parcă era și gr.karambos (bota ciobănească la Hesychios din Alexandria) comparat cu cărâmba. În fine, tare aș vrea să pun mâna pe dicționarul acela.
Mai demult m-am gândit și la alb.mat, coradical cu av.mati din IE *men- (“to tower, stand out”).
https://en.wiktionary.org/wiki/mat#Etymology
Am putea avea cu siguranță un coradical, dar intrăm pe domeniul ipotezelor.
Ca o curiozitate, Sorin Olteanu studia cuvântul zgură (var.scoare) în menționările antice și concluzia că ar putea fi dacic și un împrumut în celelalte limbi, greacă și latină. Azi e suspendat site-ul său, ce păcat! IE *ker- (“to burn”)
La fel de bine știm concepțiile dacice (uranice?) legate de arderea morților. De asta nici nu avem multe oase dacice, iar dacă nu aveam Columna probabil că nici nu știam de tipologie rasială aveau.
În sfârșit, arderea era un fel de purificare, o eliberare a sufletului de materie, deci ridică semne de întrebare, pentru mine cel puțin, dacă acest “a scure” semnifica a cerne (to sift) sau era vorba de o ardere, metaforică sper eu.
Cred ca inscriptia insemna pur si simplu “DECEBAL” “INTRU GLORIA SA” sau “SPRE POMENIREA SA”
PER- PENTRU, INTRU, SPRE
SCO(R)- GLORIE (in albaneza SHKIPOJ- a vorbi corect. Probabil ca si SLAV-SLAVA avea si sens de GLORIE)
SCO(R) – POMENIRE (LA FEL SKYPOJ (ca in sud) – inseamna a pronunta, posibil a POMENI)
ILO- terminatie in genitiv posibil LUI/SA
Pare asadar o donatie, posibil crestina, catre un templu pentru POMENIREA defunctului DECEBALUS.
Stampila cu Per… era universala valabila si pentru un Daizus, Seuthes, etc…
Se spune că Alb.shqipoj (arh. I say clearly) vine din lat.excipere, pricepi (lat.percipere)?
https://en.wiktionary.org/wiki/shqipoj
Eu cred că mai trebuie căutat printre dialectele lor conservatoare, poate găsesc un *klep- sau *klip- din radicalul *kelh₁, *kleh₁ ”to call, cry, summon (loudly)” https://en.wiktionary.org/wiki/Reconstruction:Proto-Indo-European/kelh%E2%82%81-
E o diferență semantică între ”a vorbi clar, răspicat” și sensul metaforic al lat.excipio. În fapt verbul kuptoj ar fi coradical cu lat.excipio pe linie IE. https://en.wiktionary.org/wiki/kuptoj
Poate o legătură cu rom.cumpătare și var. a se cumpti, cu sensul de „a (se) deprinde” (DRT, 2010)
Au moștenit ca și latina verbul kap (”grab, catch, seize”), așa cum noi am moștenit a căpui/găbui (a *căpi?) și alte derivate :
căpușă – këpushë
capițe (nojițe) pag.114: http://www.eutopiamall.com/images/MD/6302/radesti.pdf
căpiță (bonetă, scufiță; căpiță/var.capiță) , căpiție, s. f. (grămadă de trestie)
șcabă (codalb) – alb. shkabë (“eagle”)
Citez: këpicë – 1. cap esp. worn by women. 2. heap, pile. 3. shock (of wheat); 4. haystack. 5. bunch (of herbs, etc.)
kapje f. seizure, catch; (game) catch.
https://jlu.wbtrain.com/sumtotal/language/DLI%20basic%20courses/Albanian/Albanian-English%20Dictionary.pdf
Un intro cam lung, dar îmi place să subliniez cuvintele moștenite când am ocazia.
N-are legătură ”a scura” cu shqipoj sau sl.slava. Fiecare au alt parcurs etimologic. Nu m-am ocupat prea mult de acel verb a scura. Eu caut cuvinte care au corespondent în albaneză sau măcar respectă un tipar mental pe care-l cred pre-romanic.
Inscripția nu are legătură cu creștinismul, care era abia la începuturile sale prin Sciția Minor. E interesant totuși că un cercetător grec propune o ipoteză interesant, că Andrei (Îndrea) zăbovește aproape cincisprezece ani pe la noi. Poate că toate legendele cu el din Dobrogea și de pe Nistru sunt adevărate.
Nu mă interesează inscripția asta deocamdată; prefer comparațiile între limbi vii, iar cele defuncte doar să le folosesc ca referință.
De exemplu, am găsit că reg. râmboi (om nervos, impulsiv, răutăcios, bătăuş) are un coradical perfect în alb. „i rrëmbyer”( impetuos, înflăcărat = eng. short-tempered, hot-headed, tempestuous, impetuous, impulsive).
*rebh- move, hurry. (reg. rabol- impulsiv, nărăvaș, turbat), hidronimul Rabon (Jiu)
a se râmboci ”a i se năzări, a avea chef” (alb.rrebe- capriciu, toană)
râmbotire (Maram. s.f. poftă, dorință puternică de a face sau a obține ceva).
Coradicale perfecte probabil al . .. . citez:
” Rumbodona (in a guide-book) – village in Aegean Thracia, today – Geniseja (before Enidzhe). A two-component name: Rhumbo- is identical to the Latv. Rum̃ba, a main tributary of the Dvina river, the place names Rum̃ba, Rum̃b, Rum̃bas, the Latv. place name Rumbai, etc., from the Latv. rum̃ba ‘waterfall, river rapids (on Dvinam Vindau)’ […]”
http://www.kroraina.com/thrac_lang/thrac_4a2.html
Nu știu cu văd unii, dar clar nu se referă la teritoriul tracic, ci la un râu (apelativ *dona- râu mare?), care amintește de *Donaris, Don.
N-aș putea spune exact care-i radicalul IE. Poate e de natură onomatopeică cum sugerează formele alb.rrumpal/rrëmbull/rrëmujë (reg.ramăt, Vâlcea) https://en.wiktionary.org/wiki/rr%C3%ABmuj%C3%AB
sau *rebh- ”move, hurry” > pers. raf, ”atac, luptă”, osset. räväg, ”rapid” , lat.rabia. https://en.wiktionary.org/wiki/rabies#Latin
Am găsit confirmarea că albanismele shqipe, shqipoj și shqiponjrë ar trebui reconstruite prin forma *sklipa.
Citește despre acest relict dacic folosit de către ciobani, șchipoană: „Cândva, în anii copilăriei, în timp ce exploram Munţii Coziei am întâlnit un baci bătrân la o stână. Din vorbă în vorbă, l-am întrebat dacă a văzut recent vulturi în acei munţi.
„Şchipoane din ălea mari zici? Care iau câteodată mieii?” m-a întrebat bătrânul, lăsându-mă perplex.”
Sursa: http://www.descopera.ro/natura/11955770-acvila-de-munte-pasarea-de-pe-stema-romaniei
Revin cu alta propunere.
PERSCORILO= PERS CORI LO.
LO este articolul hotarat, enclictic (pastrat identic in aromana “LU”)
PERSCORI este un calc (foarte vechi cred) dupa grecul προσφορά (PROSPHORA), care la baza insemna Ofranda, Jertfa. Prosfora a devenit in timp numele simbolic al Painii de jertfa crestine, a anafurii, si a reajuns in romana via bulgari (daca nu a fost invers) ca PRESCURA.
Prosfora vine de la verbul προσφέρω (PROSFERO) care si el imbina PROS (inainte) si FERO (a aduce, a conduce, a cara). FERO este inrudit si cu germanicul FAHREN si scotianul BAIR (eng. BEAR). In engleza, vechile cuvinte FERIEN (eng. veche FERIAN) si SI ABEREN (eng. veche ABERAN) au fost inlocuite in timp cu cuvantul CARRY venit pe filiera normanda de la francezul CARIER (fr. moderna CHARRIER). In romana avem cuvantul A CARA.
Deci PERS CORI LO – INAINTE ADUCERE + articol sau in romana moderna
PERSCORILO= OFRAND-A sau JERTF-A
[…] totul are o rezolvare. Dan Alexe, de exemplu, susține că -us este, de fapt, de o terminație dacică, identică cu cea din latină, căci ambele sunt […]
Decebalus per Scorilo înseamnă literalmente Decebalus lui Scorilo; este o inscriptie în limba greacă, per înseamnă “lui”. Interpretarea poate fi: 1. Decebal, fiul lui Scorilo, 2. Darul lui Decebal pentru Scorilo.