După ce am pus Cabală la Kabul pe site-ul Cinepub.ro, în seara aceasta vom posta Iubiții Domnului. Titlul i-a rămas așa de când am tradus dialogurile în română pentru o proiecție la ICR
Les Amoureux de Dieu, cum îi spune în versiunea cu subtitluri franceze… sunt dervișii, adepții sufi, care își spun așa.
Howling for God, titlul englezesc, este pentru că respectiva confrerie mai e numită și the “Howling Dervishes”.
Turnat în Skopje, în peliculă Super 16 mm, filmul e vorbit în special în macedoneană (care este în reliatate o formă de bulgară vestică, iar nu un dialect sârbesc), cu multe amestecuri de sârbă, turcă, albaneză și țigănește. Intr=atât de amestecată și diversă e Macedonia, încât în franceză “macédoine” desemnează o salată de fructe tăiate mărunt. Inițial mă gândisem chiar ca subtitlurile să aibă culori diferite in funcție de limba vorbită acolo.
Am folosit aceleași tehnici narative și de montaj ca în Cabală la Kabul: fără comentariu off (afară de un extras de documentar din anii 1950 în primele minute), filmul se contruiește prin dialogurile personajelor și interacțiunea dintre ele.
Howling for God a primit:
• FIPRESCI Award: premiul criticii internaționale la IDFA – Amsterdam, 1998
• Marele premiu la festivalul “Traces de Vies” din Clermont-Ferrand, 1998
• Marele premiu al Ministerului francez al culturii la festivalul de film etnografic al Musée de l’Homme, in Paris, 1999
• Participare la festivalurile din Cannes 1999 și Hollywood 1999.
• Premiul Societății Autorilor din Belgia (SCAM, 2000)
.
Iată ce spune fișa:
„Iubiţii Domnului” (fr. Les Amoureux de Dieu / engl. Howling for God, 1999, 63 min.) abordează Islamul şi funcţionarea sacrului, în general, într-o manieră originală: regizorul Dan Alexe se implică personal, interacţionând cu personajele. Decorul este Macedonia de după destrămarea Iugoslaviei, o Macedonie subterană, nebănuită: cea a confreriilor de dervişi, mistici musulmani cu ritualuri colective şi tehnici arhaice ale extazului. Dervişii Rifai, în a căror confrerie se petrece filmul, practică un fel de yoga islamică, însă o yoga violentă, în care practicanţii îşi străpung corpul şi faţa cu săbii, cuţite şi cuie, fără să curgă vreo picătură de sânge. Regizorul, care a frecventat de-a lungul anilor 1990 această comunitate, învăţând limbile locale, construieşte o parabolă a sacrului modern. Conflictul dintre cei doi şeici care îşi dispută supremaţia asupra confreriei este prezentat cu mult umor – un ingredient rar în filmele documentare.
.
Sufismul exista peste tot in Islam. Iata aici o ceremonie de transa colectivă pe care am filmat-o in Cecenia in anii 1990 :
.
.
Sufismul balcanic :
In afara de chestiunea identitară a bosniacilor, care nu sint altceva, istoric, decât sârbi islamizați, Islamul nu a jucat nici un rol ideologic in Balcani. Niciun rol, de pildă, in Albania sau in mersul kosovarilor spre independenta. Identitatea albanezilor nu a fost nicicând de natura religioasa, iar miscarile lor nationaliste nu au luat niciodata in seama factorul religios.
.
Desigur, majoritatea kosovarilor sunt musulmani. In realitate, cei mai multi dintre ei, precum si albanezii din Macedonia sau din Albania propriu-zisa, apartin acelei branse tolerante a Islamului care se numeste sufism. In sate, majoritatea barbatilor albanezi intra inca foarte de tineri intr-una sau alta din confreriile sufi mostenite din timpul imperiului otoman.
Islamul practicat de majoritatea albanezilor, si care este cel care a fost incurajat intotdeauna de catre sultanii otomani, este asadar un islam contemplativ si tolerant. Șeicii locuiesc in general intr-un soi de manastire musulmana, care poarta numele de teqe in albaneza (teke in restul Balcanilor).
Mormant sufi in Babadag, Dobrogea
—
Asemenea manastire este in acelasi timp un loc de pelerinaj. In curtea manastirii sunt ingropati mai- marii confreriei. Fiecare confrerie are propria sa manastire, dar majoritatea localitatilor poseda mai multe asemenea teqe, al caror numar poate urca pana la 10-12, cum e cazul in orasele cu vechi traditii cum sunt Prizren, Gjakova si Peja (toate trei in Kosovo).
Ritualul transei colective pe care il practica acesti sufi, sau dervisi, cum li se mai spune traditional, difera foarte mult de la o confrerie la alta. Unele confrerii practica un ritual muzical, altele pun accentul pe posturi corporale care nu difera de cele adoptate in anumite variante de yoga. Ritualul poate de asemenea implica dansul, sau diferite miscari ritmice si tehnici de folosire a respiratiei (ajungandu-se la fenomenul cunoscut in medicina drept “hiperventilatie”) si o cunoastere aprofundata a anatomiei si fiziologiei umane.
.
.
Departe de a fi niste fundamentalisti islamici, membrii confreriilor sunt deseori respinsi de musulmanii care adera la cultul musulman oficial. In functie de confrerie, discipolii sufi impartasesc un Islam mai putin rigid si care nu aplica multe din preceptele fundamentale ale Coranului si ale practicii islamice. Ei nu se simt obligati sa faca cele cinci rugaciuni cotidiene, pot bea alcool, ba chiar pot consuma alimente interzise in Islam.
.
Dervisii nu merg la moschee, ba pana si pelerinajul la Mecca este deseori pentru ei mai putin important decat pelerinajul la mormantul fondatorului confreriei lor.
.
Departe de a exercita o influenta nefasta asupra guvernului noului Kosovo independent, confreriile musulmane de tip sufi reprezinta, dimpotriva, o garantie impotriva implantarii in Kosovo a Islamului fundamentalist, de tip wahabit sau salafit. Invers, o dovada si mai clara a faptului ca Islamul nu a jucat niciun rol in independenta Kosovo este si faptul ca atunci cand albanezii insisi au jucat rolul opresorilor, fortand de exemplu zeci de mii de romi sa-si paraseasca locuintele si sa emigreze, asta s-a petrecut in ciuda faptului ca totalitatea romilor din Kosovo au fost, si raman, musulmani de rit sufi.
.
.
Ritual
Confreria cu ritualul cel mai impresionant este fara indoiala Rifaija. Aceasta confrerie, prezenta peste tot in Kosovo si in Macedonia, ceva mai putin in Albania, foloseste un ritual care impresioneaza prin aparenta sa violență :
.
.
Dupa o etapa in care are loc pregatirea psihologica a discipolilor, prin cantece in cor si miscari ritmice, dervisii incep sa se strapunga cu arme ritualice, care poarta nume metaforice (“rubin”, “tacâm” etc.). Este vorba de sabii, cutite, piroane si multe alte unelte taioase si decorate cu clopotei. Ceea ce este socant in acest ritual, asemanator in aparenta celui practicat de musulmanii siiti, este faptul ca in ciuda dimensiunilor impresionante ale lamelor si celorlalte instrumente folosite in timpul ceremoniei, aceasta are loc fara ca discipolii care practica strapungerile sa arate vreo suferinta, ba chiar fara ca ranile lor sa sangereze.
.
Absenta sangelui, chiar si in cazurile in care lamele sunt introduse prin organe extrem de irigate sanguin (strapungerea limbii, de pilda), indica o lunga cunoastere a acestor tehnici, transmise in taina, din tata in fiu. Dervisii Rifai au vazut intotdeauna in ritualul lor un mijloc de convertire, de propaganda pasnica, de raspandire a propriei lor confrerii in detrimentul celorlalte si in detrimentul islamului oficial, al Islamului moscheilor.
—–
6 Responses to “Iubiţii Domnului” – un film despre derviși
Reblogged this on and commented:
Reîndemn pentru filmul cu dervișii de diseara, 3 martie 2013, orele 18.00, la MUZEUL ȚĂRANULUI ROMÂN… cu cîteva explicații despre sufism…
Fascinant. Cand vorbim de Sufism ne gandim doar la aspectul pasiv-contemplativ Omar el Kayyam, etc… Chestia cu bautul de alcool ( vinul proslavit in catrenurile marelui poet) e doar un mijloc catre transa, adica beau ca sa se’mbete, tinandu-se de nas spre a nu simti placerea licorii divine ci doar efectele ei.
Cum se poate vedea filmul altfel decat la MTR? Dau doua ( hai si trei!) gaste pe un berbec: adica doua DVD-uri cu concerte de-ale mele si Iancu Dumitrescu contra DVD cu sufismul. Se accepta deal- ul?
Interesant. Uimitor este că, în filmarea cu cecenii, şi copiii intră în delir. Îmi pare rău că nu ai filmat mai mult bătrâna care avea un băţ în mână. Cred că ea făcea sunetul acela ca de foale. La un moment dat m-am trezit respirând în ritmul lor. Doamne, numai în triburile africane am mai văzut aşa ceva. Câte apucături ţinem în noi. E un fel de terapie eliberatoare.
https://www.youtube.com/watch?v=yIM788btBZI un filmulet de observatie despre dervishii din teka cea mai impunatoare din Prizren realizat de mine si de alti tineri …
Exista posibilitatea de a cumpara acest film?
Il voi posta curând, cu subtitluri românești, pe un site specializat. Intre timp, dacă doriți îl puteți vedea tot ne internet, cu subtitluri englezești.