Image

Printre cele mai mari gogosi ale nationalismului cultural si printre cele mai pioase minciuni din istoria culturala a României se numara si unicitatea doinei… Nimeni, ni se spune, nu mai are asa ceva, nici genul muzical, nici numele… Se intelege de la sine: noi sintem oameni ai padurii, romantici si solitari, codru-i frate cu românul, etc… (ma rog, putin conteaza ca numele romanesc al padurii vine de la latinescul pentru „mlastina“, astea-s lucruri care se pot aranja).

Hasdeu contestase insa deja presupusa unicitate a doinei, arătând ca genul -dar si cuvintul- exista la alte popoare est- si indo-europene, la lituanieni si letoni: “daina”, trista lor muzica nationala !… Fara ca ei sa-si faca din asta un motiv de fală cosmică.

Lituanienii si litvanii, al caror imperiu paganesc s-a intins vreme de secole de la Marea Baltica la Marea Neagra, si al caror etnonim: litve a dat in româna „lifte (pagâne)“ ne-au lasat o gramada de urme in vocabular si moravuri, in special multe lucruri care tin de viata in padure. Asta incepe cu numele mistreţului – in letona astazi:  mežacūka (fonetic: [mejţucă] porcul de padure). In româna „mistreţ“ e o adunatura de sunete fara sens… In letona inseamna, literalmente: porc de padure, de la „meža“, padure, care la rândul lui e indo-europeanul „medius“. E stiut in lingvistica si etnografie de mai bine de un secol ca pentru baltici, care au supravietuit izolati si protejati de paduri, padurea era ceea ce se situeaza la mijloc: medius – meža. Numele deformat in româna al mistretului vine de acolo (iar nu de la ridicole, inexistente si neatestate latinisme precum *mixturicius, cum inventase Sextil Puscariu in sec. XIX si cum a ramas pina astazi in dictionarele etimologice românesti).

Un alt argument e că „mistreț“ a fost intotdeauna un adjectiv definind porcul salbatic din padure la fel cum regionalul „măr mistreț“ definește merele pădurețe, care desigur n-au nicio legătură cu „mistrețul“. Ambele sintagme, atit cea legata de porcul salbatic, cat si cea legata de marul salbatic, trimit la o semnificatie a lui „mistret“ legata de padure… exact ca in letonul „mežacūka“…

Si, evident ca lituanienii si litvanii, care si-au intins imperiul pina la Marea Neagra, si care vreme de doua secole, 15-16, prin dinastia Jagellonilor, au stapanit jumatate din Europa, inclusiv Polonia si Ungaria, evident ca liftele pagâne au lasat pe la noi o solida influenta culturala: in primul rând doina!… „Daina“, acel gen muzical al melopeelor lente care este muzica nationala a balticilor :

http://en.wikipedia.org/wiki/Daina_%28Lithuania%29

Arheologia lingvistica in România mai are inca multe mlastini de traversat inaintea ei.

————————–