In minunata Histoire de la Moldavie et de la Valachie pe care Carra a publicat-o in franceza la Iasi in 1777, distinsul „secretar si preceptor domnesc“ al Moldovei estima populatia reunita a celor doua principate române la 500.000 de suflete. Exactitatea cu care el calculeaza ca sub Grigore Ghika o cincime din venitul anual al Moldovei provenea de la vãmile din Galati, Moghilev si Soroca ne face sa ne incredem in algoritmul sau. Onestitatea il indeamna de asemenea sa constate cu umor amar:
„Si M. Jean-Jacques Rousseau vient nous dire encore que les peuples barbares & sans lois valent mieux que les peuples policés, je le prierai d‘aller vite vivre un an dans les forêts de la Moldavie...“
Rousseau a mai trait un an dupa aparitia acestei noi descrieri a Moldovei, suficient pentru a putea citi ca taranii moldoveni „mangent accroupis autour d‘une table ronde, le dos courbé comme des singes, ce qui est assez plaisant à voir“…
Doar 500.000 de suflete in cele doua principate reunite… Nu e de mirare ca preceptorul Carra descrie enormul teritoriu dintre Iasi si Nistru ca fiind „un deşert“!…
Jumatate de secol mai tarziu, in 1824, consulul general al Frantei la Bucuresti W. Wilkinson publica la randul sau un Tableau historique, géographique et politique de la Moldavie et de la Valachie. Dumnealui constata ca in cateva decenii populatia ajunsese la 1 milion in Valahia si 1/2 milion in Moldova (va multumim, fanariotilor, evgheniile voastre), iar din punct de vedere economic surprizele sint si mai mari, caci: „cafeaua, zaharul, piperul, romul, lamaile, portocalele si vinurile straine sunt principalele articole importate in principate“.
Algoritmul consulului e la fel de instructiv ca cel al preceptorului moldav cu jumatate de veac inainte, caci aflam ca impreuna Bucuresti si Iasi importau 800.000 de ocale de cafea pe an!… ceea ce inseamna 1.000 de tone de cafea… = un milion de kg de cafea pentru o populatie de un milion si jumatate de maimute care mancau chincite prin paduri… E limpede ca acea cafea nu era bauta pina la sminteala de boieri si perceptori, ci ni se precizeaza ca buna parte era re-exportata in Bucovina si Ardeal…
Asteptam o istorie comercialo-culinaro-demografica a tarilor române, din care, constatand ca am mancat dintotdeauna clefaind, dar ca asta nu ne-a impiedicat o vreme sa importam cafea care nu ne trebuia, precum si o suma de alte detalii instructive, sa intelegem odata cum de am ajuns asa fuduli si tristi si neindemanateci…
Dacă la 1777 populația reunită a Moldovei și Valahiei era de 500.000 de oameni, cam câte suflete barbare puteau trăi tupilate, cu 18 secole mai devreme, pe teritoriul a ceea ce ne place să numim “Dacia”?
Dacopații care refuză argumentul latinizării își închipuie că acolo, în Dacia” trăiau milioane de oameni, proiectând structura demografică a României de azi pe uriașele întinderi de câmpii sălbatice ce nu fuseseră măcar defrișate, prin rarele aşezări presărate prin Câmpia Română şi Moldova, lipsită de drumuri până în epoca modernă și presărată, printre cuiburi de dropii, cu minuscule cătune izolate.
——
8 Responses to Demografie si cafea în Moldova si Valahia…
Exportul de banane înfloreşte în zilele noastre. Tot de semicontrabandă.
Subtil, foarte subtil. Am putea spune chiar subliminal daca n-ar fi de-a dreptul jignitor. Insa vezi, maimutele antropoide au niste insusiri cum ar fi agilitatea, forta de cateva ori mai mare decat a unui om obisnuit si ceva inteligenta, nu multa, dar suficient cat sa-ti fecundeze toata familia in situ nu in vitro cu bananele proprii crescute la bloc. Fiind foarte agile si puternice se deplaseaza cu viteza pe unde si cand vor ele. De exemplu, te poti trezi ca citeste ziarul langa tine, navigheaza pe internet in acelasi timp cu tine, sau ca te bate pe spate prieteneste cand credeai ca esti singur in incapere. Maimute, ce sa faci, nu poti sa ceri prea mult de la niste fiinte inferioare. Dar ca veni vorba de fiinte inferioare si fiinte superioare, un domn care era cat p-aci sa ajunga presedinte al Republicii danseaza acum Valls à la Carlton impreuna cu gasca din Lille. Deoarece domnul respectiv ametit de prea multa putere a uitat ca Republica e foarte foarte foarte geloasa. Daca flirtezi la telefon sau in natura cu alte doamne si incepi sa te umfli ca broasca din fabula te poti sparge rau de tot. Daca n-a citit sfaturile domnului care tine blogul, sa transmita numai mesaje pe hartie. Erau scrise in limba maimutelor pe care n-o cunostea. Fiind o limba de fiinte inferioare. Tot asa, o doamna blonda frantuzoaica din categoria fiintelor superioare pe cand lucra dansa la Sony Corp. facea bancuri si michtouri cu negri in corespondenta electronica. Surpriza, negrul o avea mai mare (mana vreau sa zic – se stie ca maimutele au bratele lungi) si doamna isi face acum, din cauza de demisie, societate privata. Ca tare mult ii place sa faca filme cu negri. Industrie cinematografica, ce vrei, artisti; insa reality show-ul nu-l intrece nimeni. Are cameramani si ingineri de sunet care-i bat de departe pe aia din industria mare. Si nici n-au nevoie de Oscar ca ala e pentru gastile de fleti. Au doar satisfactia muncii bine facute din toate unghiurile. De exemplu, Hercule 2014 inspirat din romanul grafic Hercule: Razboaiele tracice e plin de scene de actiune. In particular imi place mult scena aia in care Hercule intra in camera plina de briganzi, inchide usa de trei ori cu trei chei si ii umple pe toti de vanatai fara discriminare. Cu alte cuvinte, Fuck them all!
În epoca romană populaţia era ceva mai numeroasă. Contraexemplu: Grecia continentală număra între 2 şi 3 milioane de oameni la începutul erei creştine. 14 secole mai târziu, pe vremea cuceririi otomane, populaţia era mult mai redusă.
E bine ca ai deschis discutia, s-ar putea ca o explicatie logica a decimarii populatiei dace sa apara imediat; in fond si popoarele precolumbiene au fost distruse de microbii adusi de cosmonautii alieni.
In antichitate romanii si chinezii faceau periodic recensamantul populatiei.Mommsen in Istoria romana face deseori referire la recensamantul cetatenilor romani in perioada Republicii mai ales pentru a stabili impozitele si numarul soldatilor (pana la reforma lui Marius).
Numai 500.000 impreuna mi se pare cam prea putin, cand tot cam pe-atunci, in 1786, Transilvania singura cica avea 1.5 milioane (la un loc: romani, maghiari, germani). Nu pun link spre sursa (e o pagina unguresasca in engleza numita A Growing Population in the Grip of Underdeveloped Agriculture) ca iar imi ajunge comentariul la spam, cum am patit la postul cu Betia cu ADN-ul (v-as ruga sa va verificati spam-urile si sa il scoateti de acolo).
Cat despre raritatea asezarilor si intinderile nedefrisate care le izolau, asta e cu doua taisuri: adeptii dacomaniei ar putea argumenta ca tocmai de aceea era greu ca influenta latina sa ajunga peste tot… (nu ca i-as lua eu in serios – ca vorbim o limba de origine latina e evident, chiar daca nu stim detalii de genul cum / cand / unde s-a petrecut fenomenul.)
Ardealul avea o populatie mai numeroasa decat Moldova si Tara Romaneasca pentru ca avea mai multe si mai mari orase.
Cred că sunt erori grosolane aici. Estimez că cel puțin 50% din cafea trecea nevămuită. Și că nimeni nu ținea socoteala sufletelor de pe moșiile boierești, probabil că cifra indică mai mult populația urbană și protipendada rurală.