Iritanta enigma Ezra Pound: paranoiac, yankee, devotat fanatic lui Mussolini („singurul politician care l-a inteles pe Confucius“) propagandist anti-american si anti-semit turbat la Radio Roma in timpul razboiului; dar si cel mai mare poet si teoretician al traducerii al vremurilor moderne. Ca si Céline in Franta, Ezra Pound a fost unul din cei mai mari inovatori ai limbajului literar modern, combinat cu un personaj odios si nociv pe plan politic. Amîndoi au scapat de la o condamnare la moarte, Pound -cetatean american- fiind inchis, clement, 13 ani intr-un ospiciu din Washington.
Teoria sa a traducerii, care pune ritmul si naturaletea limbajului deasupra artificiilor si fidelitatii fata de text, e expusa in multe scrieri, printre care „The Early Translators of Homer“ (1920), in care compara entuziast traducerea Iliadei si Odiseei de catre englezii Chapman si Pope (Alexander Pope cel cu „Eternal Sunshine sha-ba-da…“); francezii Rochefort si Hugues Salel; si, din traducerile renascentiste in latina: Raphaello da Volterra si Andreas Divus Justinopolitanus (nu intamplator, traducerea in latina a lui Divus a capitolului din Odiseea in care Ulise merge in Infern constituie, retradusa in engleza de Pound, primul sau Canto !…
Acolo unde Pound ni-l da exemplu pe Hugues Salel cu inceputul Iliadei :
„Je te supplie, Déesse gracieuse
Vouloir chanter l‘Ire pernicieuse
Dont Achilles fut tellement épris
Que par icelle un grand nombre d‘esprits“, etc…
el ignora, desigur, ca si pe la noi Ioan Budai Deleanu a gasit exact acelasi ritm adaptandIliada in Ţiganiada :
„Musă ce lui Omir odinioară
Cântaşi “Vatrahomiomahia“,
Cântă şi mie, fii bunişoară,
Toate câte făcu ţigănia.“
Iar acolo unde Pound se plînge ca in vremurile moderne nimeni nu a stiut sa reproduca stilul in acelasi timp solemn si colocvial al lui Homer, el nu putea sa prevada ca poetul aromân din Macedonia Dina Cuvata avea sa scoata o traducere personala a Iliadei in care, de pilda, Agamemnon ii admonesteaza pe laşii de ahei care fugeau la corabii :
„Stãi, bre, andrihãste-n loc shi ascultã mai ghini dimãnda!…“
Agamemnon vorbind cu „stãi, bre, ascultã mai ghini dimãnda“ ar fi fost un deliciu pentru Pound, care recomanda sa il citim pe Seneca inchipuindu-ne ca sint texte pentru radio si care intr-o traducere din Sofocle i-a facut pe sclavi sa vorbeasca in argoul negrilor americani.
Eliberat din ospiciul din Washington in 1958 si lasat sa se intoarca in Italia, Pound a traversat Atlanticul cu vaporul si, acostand in Neapole, a facut, de indata ce a pus piciorul pe sol, salutul fascist.
Concluzia: Logosul nu isi alege vasele comunicante.
Traducerea ca adaptare (II): Winter is icummen in… (Ezra Pound)
https://cabalinkabul.com/2013/01/13/traducerea-ca-adaptare-ii-winter-is-icummen-in-ezra-pound-2/
și
One Response to Ezra Pound si un Agamemnon aromân (sau cum Logosul nu isi alege vasele comunicante)…
Thank you for writing tthis