Pe ulița armenească trece-o șatră țigănească…
Cum o remarca foarte judicios Iorga in Istoria românilor prin cãlãtori, “şatre se numeau corturile oştirii; şatrã, la început, n-avea nici un sens ţigãnesc; la curţile domnilor români, acela dintre dregãtori care se ingrijea de corturi se numea şãtrar.”
Iorga avea perfectã dreptate. Şatrã e de altfel un cuvînt care nici nu existã in graiurile tiganilor. Tiganii NU au acest cuvânt în limba lor și nu îl folosesc. Si e si firesc: şatrã, termen împrumutat, nu e altceva decît persanul “tchador“, învelitoarea, acoperitoarea, cearşaful care pus pe nişte ţãruşi devine cort, iar pus pe o femeie devine… hainã învãluitoare de toate zilele.
Turcii l-au luat din persanã cu sensul unic de “cort” = çador, de unde a trecut in limbile slavilor din Balcani (sîrbã šator = cort). Românii l-au luat de la turci, probabil prin intermediul sîrbilor.
Şatre a fost de-a lungul intregului sec. XVII-XVIII denumirea româneasca a corturilor, de unde acel dregãtor amintit de Iorga: şãtrarul. Abia tîrziu, la o data imprecisã, a început cuvintul sa li se aplice corturilor tiganilor, ca mai apoi sa desemneze exclusiv o adunare sau clan tiganesc, fara a proveni insa din limba acestora. A spune ca “trece o şatrã” este asadar etimologic cu totul impropriu, dat fiind ca în turca si sîrbã termenul desemneaza, static, cortul instalat si fix.
La fel cum mișto e un țigănism pur și nu are nici o legătură cu inexistenta expresie nemțească mit Stock (am tot scris despre acest iritant mit urban, care probabil nu va dispărea niciodată), tot așa termenul șatră nu vine câtuși de puțin de la kshatriya, casta indiană a războinicilor, cum afirmă insistent o altă semidoctă legendă urbană.
Țiganii au fost întotdeauna paria, intușabili, de neatins, prin toate țările și culturile prin care au trecut, din India și Iran, prin Turcia și Balcani, spre locurile lor de astăzi. A-i face să descindă din casta războinică superioară a Indiei kshatriya este o absurditate istorică, lingvistică și culturală.
Termenul șatră (de la persanul “tchador“) este însă revelator pentru cultura reprezentata de limba de origine: persana. Intelegem din el, foarte grafic, ca o femeie nu e alceva decit un cort umblãtor. Abia cînd umblã o femeie se poate spune ca… trece o şatrã.
21 Responses to Pe ulița armenească trece-o șatră țigănească…
da’ Kshatriya ?
Legendă urbană? Cum ar fi emigrat în masă o populație superioară socialmente din casta Kshatriya, când țiganii au fost întotdeauna (și regulile lor sociale interne o arată) intușabili?
habar n’am de nici o legendă, doar îmi sună identic șatră – ksatriya.
M’am uitat în wikipedia și zice: “The term Kshatriya comes from Kshatra and implies temporal authority and power which was based less on being a successful leader in battle and more on the tangible power of laying claim to sovereignty over a territory, and symbolizing ownership over clan lands. ”
deci mai rău, șatra – kshatra; deci șatra poa’să fi însemnat “clan lands”.
I can do science me!
și zici că Iorga zice: “şatre se numeau corturile oştirii“…o fi ș’aci ceva.
Vad aici comentarii de la cineva care n u s-a ostenit sa-mi citeasca textul, ba chiar nici raspunsul meu de mai sus.
am scris după ce m’am ostenit să’ți citesc textu’, n’am zis că și meritai s’o fac.
șatră, Iorga “…corturile oștirii”, Kshatriya (castă militară) – Kshatr (teritoriu’ clanului). e prea simplu să nu fie interesant și face intuilă speculația ta cu emfaza pe cort prin turci etc.
Om bun, ostirile romanesti nu erau compuse din razboinici tigani. Incearca sa pastrezi putina logica.
Aceasta logica ar trebui sa te faca sa reflectezi si de ce cuvantul șatră NU există în țigănește. Dar știu că e greu să combați credința.
care credință? ț’am cetit textu’ , mi’a sărit în ochi cuvântu’ oștire și asemănarea șatră – kșatryia. n’am nimic mai mult de adus la masă 🙂
nu văd de ce oștirile românești tre’să fi fost făcute din țigani ca să văz asemănarea șatra-kșatra. nu fac mai multe presupuneri decât am nevoie. doar așa păstrez logica.
“cuvantul șatră NU există în țigănește.”
de ce’ar fi nevoie să existe’n țigănește cuvântu’ șatră ca să vină din kshatr? e vreo ipoteză implicită aici?
mi se par fragile și vagi în cel mai bun caz sumedenia de ipoteze ce însoțesc o explicație sau alta.
șatr – kshatr mi se pare mai simplu și mai direct legate decât cador etc. asta nu’nseamnă că deja am dreptate, da’ nu’nseamnă nici pe dos, i’o ipoteză pe care’ai putea s’o dizolvi cu un argument două, că tu ai instrumentaru’ nu io.
pe scurt, nu’i păcat să explici etimologia lu’ șatră fără măcar să pomenești de ce n’ar fi din kshatr?
In schimb tiganii insoteau ostirile turcesti 😉
Felicitari Alexe, vezi si tu cum e cu “rationalii” astia progresisti…
Aici recunosc ca nu-ti inteleg discursul: “Tiganii NU au acest cuvânt în limba lor și nu îl folosesc. Si e si firesc: şatrã, termen cultural migratoriu…”. De ce e firesc ca un termen cultural migratoriu sa ‘NU’ existe in limba tiganeasca, sau (conversely), de ce precizarea ca termenul e unul cultural migratoriu?
Firescul se referă la faptul că nu e un termen țigănesc, ci un împrumut din persană. Am să înlocuiesc migratoriu prin termen de împrumut, căci nu are legătură cu migrația țiganilor, de aici confuzia.
Yep, my bad…
[…] https://cabalinkabul.wordpress.com/2013/01/15/pe-ulita-armeneasca-trece-o-satra-tiganeasca/ […]
Eu unul cred că are destulă logică afirmația că a ajuns de la persani la turci, sârbi … etc. Poate chiar în India a ajuns tot de la persani.
Dar eu legătura o văd considerând acest obicei românesc de băşcălie, care utilizează cuvinte din altă limbă pentru a defăima, diminua ori jigni pe cineva.
Acest obicei l-am întâlnit şi la evrei care folosesc cuvântul “halal” pentru a desemna ceva rău, mizerabil, prost, dar bănuiesc că nu sunt singurii prin zona noastră.
În română avem nenumărate exemple:
Rahat
Sictir
Mojic
…
Şatră ar putea fi folosit la fel, pentru a defăima. Adică nicidecum ca o organizare militară.
[…] https://cabalinkabul.wordpress.com/2013/01/15/pe-ulita-armeneasca-trece-o-satra-tiganeasca/ […]
[…] https://cabalinkabul.wordpress.com/2013/01/15/pe-ulita-armeneasca-trece-o-satra-tiganeasca/ […]
[…] https://cabalinkabul.wordpress.com/2013/01/15/pe-ulita-armeneasca-trece-o-satra-tiganeasca/ […]
[…] https://cabalinkabul.wordpress.com/2013/01/15/pe-ulita-armeneasca-trece-o-satra-tiganeasca/ […]