Image

Clejani, 1993, photo: Klaus Reimer

Limbile si dialectele tiganilor sint mai arhaice decit limba hindi din India sau urdu din Pakistan, au pastrat un lexic si o gramatica mai apropiate de sanscrita decit acestea (in virtutea unei legi verificate empiric, prin care dialectele emigratiei sint mai conservatoare decit cele ramase in centrul de plecare al expansiunii) si sint, asadar, inrudite direct cu majoritatea limbilor europene (inclusiv cu latina, desigur). Departe de a fi suboameni si de a vorbi o schimonoseala de limba artificiala, tiganii spun asadar “manuș“, pentru “om”, ca in sanscrita vedica, la fel cum germanii au păstrat, din protolimba lor: Mensch… cele doua cuvinte sint istoric si fonetic identice.

Limba româna contemporana a fost profund impregnata de imprumuturi din dialectele tiganesti, in special din cel al caldararilor… la fel cum au fost si celelalte limbi balcanice. Imprumuturile au inceput in evul mediu, cu cuvinte precum: călău (ceea ce se explica tehnic-profesional, majoritatea calailor fiind tigani: kalo = negru, tigan), si pina in zilele noastre. Călăul românesc e așadar înrudit etimologic cu zeița Kali (Neagra) a hindușilor.

Lingvistica populara si nationalismele recente cauta sa piteasca aceste imprumuturi. Nici sirbo-croatii, nici românii nu sint in genral constienti de faptul ca lovele —lova, in sirbo-croata– e un termen tiganesc, de pilda. Româna a fost insa mult mai profund afectata lexical decit limbile vecine. Misto, sucar, nasol, mai recent: naspa… Gagiu, gagica, a mardi, a machi, a besteli, molan… Ești benga, am auzit un băiat artist zicând despre o fată artistă… Beng e dracul, satana… Adică : ești dată dracului.

Tiganismele formeaza o parte importanta a vocabularului cotidian al romanului, in special în mediul urban. Unele sint pitite sub legende urbane stupide… De pilda, se pretinde semidoct ca “mișto” ar veni de la un germanism “mit Stock“, pentru ca pe la inceputul secolului s-ar fi zis, prin Bucuresti, despre domnii eleganti, ca sint “cu baston” = “mit Stock“!… Legenda e nu doar absurdă, dar si la fel de neglorioasa ca originea autentica, adica cea tiganeasca… Ca si cum ar fi mai nobil ca un cuvint sa vina din germana decit din tiganeste… Numai ca, din pacate, pentru saracii nationalisti pseudo-lingvisti, o asemenea expresie “mit Stock” este total inexistenta si neatestata (ar trebui s-o regasim prin de-alde Caragiale, etc…), neinspiritul limbii germane (faceti o cautare cu mit Stock pe internet si vedeti daca iese ceva în germană)  si contrazisa de realitatea lingvistica. “Misto” e nu doar un tiganism autentic, dar e regasit in limbile din Pakistan, cum poate vedea nu doar etnologul care merge pe teren, dar chiar si pe internet cine isi osteneala sa verifice lexicul de baza al unei limbi din Pakistan-Tajikistan cum e shina:

http://en.wikipedia.org/wiki/Shina_language

“Mișto” e unul din ultimele cuvinte din lista.

Nu numai ca limba tiganeasca a impregnat profund limbile balcanice, dar in urma valului de emigratie spre occident in sec. al XIX-lea, argoul francez a fost, de pilda, adinc modificat de termeni tiganesti identici cu cei folositi in Romania. Multi asemenea termeni s-au folosit in Franta pina prin anii 1960-1970… Argoul asa-zisilor “apasi” din Paris, de pilda, era un argou tiganesc. Romanele populare franceze ale lui San-Antonio sint pline de tiganisme. Surin (cutit) si suriner (a injunghia) sint inrudite cu șuriul (cutitul) romano-tiganesc. Un termen frantuzesc de argou inca folosit si azi, chouraver (a fura) e inrudit cu a ciordi. “Berges” = ani (cind intrebi popular virsta cuiva in franceza) e doar tiganescul berș = an.

In engleza, dad = tata, pal = prieten (de la tig. pral) si pattern (motiv, desen) sint tiganisme intrate in limba literara. Dupa emigrarea tiganilor in America, verbul la interogativ sau imperativ: dikh!… Vezi!… a dat in engleza americana: dig!… – cu acelasi inteles…

Voi mai posta despre aceasta limba interesanta si nepretuita, care ar trebui studiata in facultatile de lingvistica din Romania.

——-

Nota :

Pentru “dig” in sensul de vezi? pricepi? din tiganescul dikh, sens identic, ma bazez pe frumoasa demonstratie din Les Princes du jargon a lui Alice Becker-Ho… “dig?” nu poate aveam evident, nicio legatura cu verbul omofon to dig, a sapa; pentru “pal” si “pattern” pe alte studii aparute in articole. Ipoteza cu “pattern” e atat de veche (exista insa si  explicatia rivala cu derivarea din francezul “patron”, modelul, dar asta nu exclude o fertilizare incrucisata), incat pina si Joyce stia de ea, cum am aratat-o intr-un articol publicat in… Etudes Tsiganes :

Țiganii și jazzul in Finnegans Wake…

————