„Româncele nu sunt interior posace; doar au rămas zidite, precum nevasta Meșterului Manole, în catedrala seriozității neamului.”
De ce sunt romancele asa posace?” m-a intrebat recent un prieten, ziarist strain, in prelungirea unor discutii pe care le avuseseram despre fetele din Romania, despre culoarea politica a acestora si despre flirt in contextul intalnirii dintre doua culturi… Mai precis, de ce in Romania nu zambeste nimeni in contactul superficial si episodic dintre reprezentantii celor doua sexe?
Bietul om, care e destul de umblat prin lume, a revenit putin traumatizat de la Bucuresti. Mi-a spus ca e singurul loc unde nimeni nu i-a raspuns la zambet prin zambet… Nu se gandea doar la vanzatoarele din magazine, sau la aratarile artificiale de la receptia hotelului, dar chiar si atunci cand s-a ratacit prin Lipscani, cele doua trecatoare care au catadixit sa-i raspunda au facut-o pe un ton ofensat, de parca l-ar fi banuit pe loc de cele mai intortocheate intentii.
La barul hotelului, fata draguta si „imbracata ca o Betty Boop postmoderna”, dupa cum mi-a descris-o acest om, care a facut studii de semiotica, parea a fi in plin studiu pentru un examen in arta posacelii. „De ce, oh de ce?”, m-a implorat el frangandu-si mainile si exagerandu-si retoric trauma. „De ce atata posaceala?” Vazandu-l cum isi frange teatral mainile fara sa creada si constient ca ceea ce face e neconvingator si doar teatral, dar ca prin asta comunicam, mi-am data seama ca la noi lipseste intr-adevar un cod elementar al limbajului corporal si facial.
Am pierdut, daca l-am avut vreodata, acel „body language”, limbaj al corpului din antropologie, care difera, desigur, de la o cultura la alta, dar care la noi pare sa nu fi lasat nicio urma. Fetele care l-au traumatizat pe bunul meu prieten nu o faceau dinadins si nici nu erau ofensate, cum totul parea sa o arate. Pur si simplu, ele traiesc intr-o cultura in care limbajul corporal se apropie de zero.
Sintem singurul popor latin care nu stie sa vorbeasca cu mainile. Destramarea tesutului social sub comunism, daca nu cumva ea incepuse cu mult inainte, a anihilat codurile expresiilor gestuale si faciale, acoperind totul cu o masca fixa de neincredere ostila. „Neincredere ostila”: nuanta e importanta, pentru ca exista si neincrederea glumeata in contactul initial, de tatonare, dintre straini, mai ales de sexe opuse, neincrederea amuzata reflectata in expresia faciala universala care spune: „ce-mi vinzi tu mie”?… Sau, mai precis: „ce-mi vinzi tu mie? — dar, te rog, continua”…
La romani, asemenea nuante sunt greu de redat prin expresii si gesturi. De ce sunt romancele posace? Ele poate nu sunt asa interior, dar au ramas zidite, precum nevasta Mesterului Manole, in catedrala seriozitatii neamului.
——
28 Responses to De ce sunt posace româncele?…
Iti pot spune din perspectiva unei Bucurestence ca motivul posacelii este faptul ca acel zambet urmeaza sau este urmat deseori de diverse feluri de hartuire sexuala, vulgaritati si jigniri. Acum ca am plecat din tara nu mi se pare ca exagerez, ci din contra, mi se confirma ceea ce credeam. Aici ma simt libera sa raspund prin zambete, mici conversatii aleatorii, tot tacamul.
Corect, Anca. Subscriu.
romancele sunt posace pentru ca specimenele masculine (nu toti, majoritatea) nu le ajuta sa aibe o altfel de infatisare emotionala. eu daca merg pe strada si sunt bine dispusa si doamne fereste scap un zambet, mi se interpreteaza in asa fel incat in secunda 2 sunt fluierata si numita “papusa, papusa…fata, fata”. nu poti compara civilizatia vestica (in care oamenii chiar au un gram de bun simt), cu civilizatia noastra mioritica….no offence, parerea mea…
Civilizatia aia vestica de care spui tu foarte curand datorita invaziei de noneuropeni va ajunge una extrem de primitiva si violenta in care femeile vor avea cam aceleasi drepturi precum araboiaicele sau africancele .
Cat depre ‘rumancele’ astea poasace sunt asa probabil ptr ca la mirosit pe strainezul respectiv ca este cam sarantoc , altminteri ar fi fost toate ciorchine pe el….deh ‘specimenele’ masculine din romania sunt prea sarace la portofel sa va ajute sa aveti o altfel de infatisare.
Complet de acord Anca si Dana. Zambetul in Romania este confundat cu flirtul de cele mai multe ori, din pacate. Suntem prea saraci ca sa mai si zambim, asa gandesc majoritatea, iar daca zambesti la toata lumea risti sa fii bagata in categoria fetelor usuratice sau care urmaresc ceva. As vrea sa spun ca doar barbatii gandesc asa dar si noi ne judecam intre noi si tindem sa barfim tipele care au astfel de comportament. Sper ca intr-o zi sa pot sa zambesc si sa fiu sociabila, sa interactionez cu lumea (in special cu baietii) fara ca prietenul sa faca o criza de gelozie sau sa mi se faca observatii la adresa comportamentului meu copilaresc sau neadecvat (fiecare il interpreteaza altfel). Dar asta necesita o schimbare de mentalitate iar schimbarile de mentalitate se realizeaza de la o generatie la alta, asa ca, dragi fetelor, fiti “posace” in continuare ca sa fiti respectate de societatea romaneasca sau sa nu atrageti toti “dubiosii” dupa voi cand iesiti undeva, sau urmati exemplul Ancai si plecati intr-o societate mai civilizata.
P.S. Comentariul lui Ned este dovada clara a modului de interpretare a unui zambet de catre romanul de rand si imi sustine intru totul afirmatia 🙁
Chiar azi se amuzau două cliente de gestica franco-italiană. Cînd se deschide subiectul, nevastă-mea mă pune mai mereu să exemplific, însă, obişnuit cu coreografia locală, nici eu nu îmi mai amintesc decît cîteva gesturi de-ale lui Alberto Sordi. Nu prea mai am timp să văd filme italieneşti. Orice s-ar spune, deşi suntem animale mimetice, uităm repede codul corporal de comunicare.
Sunt romancele posace? Este oare ok intrebarea? Poate cineva sa se miste de trei ori cu metroul si sa decida ca tristetea este o caracteristica a femeilor din Ro?
Si de ce?pentru ca nu au tipicul zambet americanesc pe fata,ca expresie a creierului gol.
Chiar trebuie sa uitam in stanga si in dreapta si nu putem sa fim noi insine?
Da,femeile romance sunt posace ptr ca muncesc de dimineata pana seara,ptr ca au viata grea si sperante multe,poate probleme,poate suferinte, dar sunt si frumoase si dragastoase si pline de viata si inteligente. Si mai mult decat atat, zambesc si rad cu pofta atunci cand este cazul. Ptr ca asta inseamna de fapt normalitate! Sa exprimi ceea ce simti si NU sa porti o masca de bune intentii.
Subscriu la aceasta opinie. Fiecare trebuie sa aiba libertatea sa fie asa cum este si sa se exprime asa cum simte … iar daca o face si acest lucru inseamna sa nu zambeasca … atunci asa ar trebui sa fie. Asa as defini eu normalitate la acest capitol: lumea in care ii poti intelege pe cei din jur din expresia pe care o afiseaza. De ce mai avem capacitatea de a ne exprima in acest fel daca o folosim doar sa lasam o impresie falsa de mai bine? M-am plimbat si eu prin toata lumea si am trait in mijlocul zambetelor americane. Fiind o persoana dependenta de relatiile profunde cu oamnenii si de caldura lor interioara … acolo m-am simtit izolat intr-o superficialiate dureroasa. Unul dintre cei mai buni prieteni ai mei este american … insa pe el nu l-am vazut niciodata zambind daca asta nu reflecta starea lui interioara.
“Sa exprimi ceea ce simti si NU sa porti o masca de bune intentii.” ???
Masca bunelor intenții? Serios? Adică, dacă eu te întreb cât e ceasul, tu te uiți precum Grumpy Cat la mine și îmi zici Trei și un sfert (în morții mă-tii <- spus în gând)?
Aveam eu o vorbă – Ești mai frumoasă când zâmbești. O poți atribui oricărei femei, se potrivește de fiecare dată. Ia Încearcă.
Semnat, eu, unul care vorbește mult, zâmbește foarte mult și gesticulează și mai mult.
Aoleeeo!
Ce comentarii din partea personajelor feminine!
Iar prietenul, ziarist strain, sovinist sau fustangiu….pe barbati nu i-a observat?
Pe mine nu inceteaza sa ma mire constant posaceala tipic romaneasca care nu e, cum a crezut prietenul dumneavoastra, de sex feminin.
E un fenomen national.
De fiecare data cand vin dintr-o excursie de prin alte tari, europene sau nu, ma loveste acelasi sictir ca raspuns la o propozitie politicoasa adresata cu un zambet.
Asa e noi suntem cei mai desptepti, cei mai muncitori si asupriti…
Adevarul e ca ne-am obisnuit sa ne plangem, sa ne victimizam si cand se trezeste unul mai rasarit sa ne indemne la actiune….o luam p-aia k oricum nu se schimba nimic.
Eu va indemn sa zambiti, doamnelor, domnilor!
Eu n-as zice ca romancele sunt posace, de ce neaparat doar femeile… mai curand romanii sunt posaci si nu foarte amabili sau prietenosi; vorbesc aici despre locuitorii capitalei noastre dragi, Bucuresti. Este o trasatura comuna atat barbatilor cat si femeilor de aici. posaceala, acreala, lipsa de cordialitate, aere de superioritate, priviri trufase. In magazine, pe strada, in autobuz, in metrou. Poporul acesta stia la un moment dat sa fie si vesel si cordial, obiceiuri care in alte tari nu s-au pierdut. Din fericire, exista si exceptii.
ce generalizare trista… e adevarat ca nu suntem ca elvetienii care isi zambesc pe strada si se saluta indiferent daca se cunosc sau nu. e adevarat si ca expresiile oamenilor de prin autobuze si piete sunt posace, chiar incruntate, dar in contact cu fetele, mie chiar mi se pare ca un strain are sanse mari sa primeasca zambete gratis, doar pentru ca e strain… poate nu era deloc simpatic prietenul tau :))
Natia asta e posaca, ba chiar se duce spre depresie… neam asuprit din rastimpuri… la ce sa zambesti cand stii ca ai doua facultati, rate de platit, salariu mic, evident care nu se mai pupa cu actualele preturi. Romancele sunt posace pt ca vor mai mult, vor o viata linistita fara sa si puna curu la bataie, drept urmare ia si munceste nene pe 15-20 de milioane de lei vechi (de dimineata pana seara), asta intr-un caz fericit, ca unele vin si cu 8-9 milioane acasa!?! Acum nu zic ca banii aduc fericirea, dar daca oamenii ar fi platiti la adevarata valoare, daca n-ar mai exista smecheri care fura tzara asta non stop, daca am avea spitale si scoli, daca n-am mai avea atatea taxe, daca, daca… poate am reusi sa oferim gratuit zambete pe strada. Pana una alta ne ducem crucea.. femei posace de mana cu barbatii la fel de posaci.
”De ce sunt romancele posace? Ele poate nu sunt asa interior, dar au ramas zidite, precum nevasta Mesterului Manole, in catedrala seriozitatii neamului.”
Ba, eu cred că din interior vine. Limbajul corpului e o reflecţie a ceea ce se întâmplă în interior. Dar revenind… Româncele sunt posace şi închise şi relativ inabordabile, no question about it. De ce? Aici se poate scrie şi o carte! Cred că-s mai multe motive, care vin din acelaşi substrat. Teama de interacţiune cu sexul opus, aroganţă, plictiseală, nu se ştiu distra, încearcă să păstreze o etichetă profesională şi acolo unde nu e cazul… Dar cred că cel mai ciudat motiv e acela că vor să fie în control, vor să domine. Prin zâmbet încălzeşti atmosfera, îl faci pe interlocutor să se simtă în largul lui, îl aprobi ca fiinţă. Ei bine, româncele nu vor să facă asta şi habar n-am de ce. Cine ştie ce frustrare sau nesiguranţă se asunde acolo!
Cert e că de multe ori în oraş atmosfera e asemănătoare cu cea dintr-o cancelarie plină de profesoarede geografie înăcrite…
Chiar asa..de ce-or fi posace romincutele?? Ce motive absconse au ele ???
Sunt posace de prea mult, de prea multe, de tot. Cele care sunt.
Dar generalizarea, ca întotdeauna , este un abuz, e tot o formă a saturaţiei, o plictiseală care vrea să iasă din sine, exprimînd opinii fără a face o analiză reală a fenomenului.
Iată un subiecţel jurnalistic foarte jignitor. Nu din motive de feminism şi nici de naţionalism.
Romancele sunt poasace pentru ca nu au gasit destui straini cu care sa se marite
…tot masculii sunt de vina, ele fiind oprimate! Sincer, de la o vreme, oamenii s-au mai relaxat, lucrat cu ei, ascultat, plimbat prin afara – pana si manelistu’ de rand – si s-au mai schimbat lucrurile. NU mai cred in romanul mitocan “el” (exceptand low-lenia de gara) si “ea” sensibila si oprimata. Devine deja o prejudecata asta cu el mitoc si ea royal decazuta si oprimata. Come on people – think pink 🙂
Eu imi plimb destul de des cainele prin parc. M-am saturat de “pustanii” care fluiera dupa mine, care folosesc apelative de 2 lei sau care jignesc daca nu sunt bagati in seama. As vrea sa merg si eu linistita pe strada fara sa ma mai simt hartuita si atunci o sa zambesc relaxata, nu stresata ca dupa zambet urmeaza ceva de prost gust. Mi s-a mai intamplat sa zambesc pe strada si sa-mi intersectez privirea cu un barbat si el sa se uite mai apoi insistent, de parca ar fi simtit o invitatie la ceva.
Un posibil raspuns
https://fbcdn-sphotos-c-a.akamaihd.net/hphotos-ak-prn1/524521_616774218352724_1368908713_n.png
Nişte anglofoni care au văzut filmuleţele făcute cu telefonul mobil de ruşi la căderea meteoritului din februarie 2013 au tras concluzia că ruşii sunt nemaipomenit de curajoşi, fiindcă toţi comentau foarte calm incidentul, fără scandal.
Un comentac care ştia ruseşte le-a tradus însă şi ce spuneau oamenii din filme, ceva despre “credeam că a venit sfârşitul lumii”.
Deci poţi să fii speriat şi fără să ţipi precum muierile. Aşa cum multe femei pot să fie drăguţe fără să se bage în seamă cu orice Dorel de la lopată care fluieră după ele.
Pentru toti/toate care se vaieta ca au rate si griji si alte cele: Dupa ce ca aveti atatea probleme, mai uitati sa si zambiti?! Daca v-ati pierdut si zambetul, atunci ce mai aveti?
romanca si romanu’ nu sunt animale sociabile, nu stiu sa socializeze, nu este vorba de o atitudine cultivata de dispret sau de figuri (desi le au),nici de lipsa de expresivitate non-verbala, si nici de faptul ca nu au zambet (si multi nu au), este vorba doar de stadiu de imaturitate la nivel de societate.
s-au dat jos din copac, au invatat sa se imbrace frumos, poate chiar sa articuleze cateva cuvinte, dar nici pe departe nu sunt animale sociale, pur si simplu nu fac asta. de la tineri la maturi si batrani, daca nu te cunoasc macar din vedere nu existi decat ca potentiala amenintare.
Si se vede cel mai bine in locurile unde vine la adapat, nu vezi nici o dinamica intre grupuri sau indivizi (vorbesc in cadrul grupului si doar atat, alceva e erezie) nu exista, la fel cum nu exista baruri la care sa stai la bar si sa vorbesti cu cine e acolo, sau cum nu exista comunitati reale in nici un centru urbanizat.
Nu tine de conditia materiala sau de sex, tine de un retard social, tine de o frica, de o trauma sociala, nu avem inca constiinta aproapelui ca egal si prieten, la fel cum nu avem un sistem de valori stabil si corect, sau cum nu avem simtul istoriei.
Si nu este plans de mila sau fatalism, si nici nu este o rusine sa recunosti o realitate oricat de rusinoasa ar fi ea ( si este), dar cred ca este mult mai bine sa recunosti si sa incerci sa indrepti si sa schimbi lucrurile in masura in care poti (cea ce in cazul de fata este enorm, pt ca tine de fiecare in parte sa recunoasca in el aceste lipsuri si sa le depaseasca daca poate ) decat sa te prefaci ca nu exista si sa ramai blocat in clisee imbecile.
ehe, sa vezi cum e sa zambesti frumos si dulce, ca asa esti tu pe interior si-ti place sa fie si in jur la fel de cald si de frumos, si sa te trezesti incoltita intr-un dulap la serviciu de un client austriac, mare civilizatie cuceritoare si vestica, care-ti rasufla in ureche ca un armasar scapat din frau, la 3 centimetri de ochii tai, impunandu-ti organic toata masculinitatea lui dominatoare. Sa te simti invinsa fizic si psihic intr-un joc pe care nu-l poti controla fiindca nu-l cunosti si nu ti l-ai fi putut imagina, si sa te invinuiesti apoi ca o victima fraiera ca ai avut curajul sa zambesti cand ti-a cerut sa-i aduci o mapa…
Asa ca parerea mea despre gentlemen-ii din vest care se oripileaza la vederea ghetarilor dintre buzele romancelor e subiectiva…dar argumentata.
In Romania daca esti prea vesel nu te suporta nimeni ca lumea crede ca-ti merge prea bine iar asta stirneste invidia nationala care este de fapt cauza relelor din Romania. In Romania trebuie sa te plingi tot timpul de necazuri ca sa le dai impresia celorlati ca ei o duc mai bine decit tine si ca urmare ei sint mai grozavi ca tine. Iar daca rizi iti pierzi credibilitatea cu totul. Deci, mai bine afisezi o posaceala daca vrei sa fi respecta in Romania. Este o problema culturala, tine de cultura Romana iar strainii sa faca bine si sa nu judece, sa se mute in Romania si sa incerce sa supravietuiasca in Romania cu zimbetul pe buze si cu buzunarul gol.
Personal imi pare dubios ca cineva sa rada din orice si fata de necunoscuti.zambetul fata de femei implica automat un aspect sexual.
Va felicit pentru articole.
Explicatia e mult mai simpla.
Romanii si de ce nu rușii sunt popoare mult mai lipsite de disimularea de tip masca zilnică falsa care este moneda curenta in Occident.
In “Estul Sălbatic”, a zâmbi pe strada in fata unui străin poarta doua conotații majore.
Fie persoana care îți zâmbește este nebuna. Caz in care a zâmbi înapoi poate încuraja nebunia; prin urmare a fi posomorât este o idee salutara.
Fie persoana zambareata care, ma repet, este straina, urmează sa te atace, sa te agreseze fizic. Exista pe Internet poze superbe ce imortalizează rictusul de dinaintea saltului leului asupra prăzii. Este vorba de rictusul fatal; un zâmbet care precede crima. De unde si vorba celebra a unui mare poet african « Le Tigre ne proclame pas sa negritude. Il bondit sur sa proie et il la dévore. »
A zâmbi este un act de încredere care se petrece între cunoscuți, prieteni sau in cadrul Sfintei familii.
Call me crazy dar a zâmbi tâmp 24/7 sau in fata tuturor străinilor reprezintă un act auto-impus care ma pune pe gânduri și ma face sa cred ca societatea vestica, care încurajează aceasta falsitate dogmatica, este incompatibila cu “Estul sălbatic” care este in multe privințe Truer to its roots.
In multe cazuri, o atitudine semi-ostila poate fi înfrântă de sinceritatea dezarmanta a interlocutorului. Pe când, un rictus tâmp schizoid, adică unul care este in conflict cu atitudinea ostila si disimulată de baza a purtătorului sau, inseala și ucide orice tentativa de comunicare reala dintre cei doi oameni.