Printre multele limbi pe care Joyce le-a invatat superficial bînd pe datorie la terasele din Pula, Istria, unde preda engleza tinerilor militari austro-maghiari (printre care si viitorului amiral Horthy, care nu stia ca intr-o zi va mai naviga doar pe lacul Balaton) s-a numarat si româna, care, din cîte reiese din Finnegans Wake, ii servea lui Joyce mai ales la bordel. Astfel, într-un polifonic pasaj multilingvistic introdus printr-un ambiguu “Favour with your tongues ! Intendite !” la pag. 54 (toate editille din Finnegans Wake au aceeasi paginatie), aluzie la “favete linguis” al lui Horaţiu, dar care (intendite !) e in acelasi timp un îndemn spre o anumita practica sexuala, Joyce descrie in mod trasparent un bordel in care se vorbeste un amestec al tuturor limbilor neo-latine si est-europene:

“Batiste, tuvavnr dans Lptit boing going. Ismene de bumbac e meias de portocallie. O.O. Os pipos mios es demasiada gruarso por O piccolo pocchino. Wee fee? Ung duro. Kocshis, szabad?

Decriptat, vine asa: “Batiste” (bun, astea stim la ce folosesc) – “tu vas venir dans le petit boing going” = ai sa vii / sa-ti dai drumul / sa te usurezi in micul boing going” (orice o fi ãla, sunã foarte obscen, anticipând bunga-bunga). “Ismene de bumbac e meias de portocallie” = “meias” sînt ciorapii de femeie în portughezã, aici de culoare portocalie, cum la vremea aia nu putea purta decit o prostituata, insa ni se indica si ca e vorba de palabre portugheze.

“O.O.” – O este articolul hotarat masculin in portugheza, insa O.O. era atunci semnul de pe toalete publice dn acea parte a Europei.

Urmeaza in mod limpede constatarea (rece, sau dezamagita, cum vrem) a prostituatei, introdusa probabil tot printr-un “o-o” de mirare: “Os pipos mios es demasiada gruarso por O piccolo pocchino.” = Putinicile mele (pipos în sp.) sint prea mari (sp. demasiado grueso) pentru micimea dumitale.”

“Wee fee?” = Wieviel? (germ. Cît face?, intreaba el)

“Ung duro“… Asta intelegem si fara efort hermeneutic, dupa care omul pleaca spãşit de la ismenele portocalii:

“Kocshis, szabad? ” Magh. = “Birjar, slobod/liber?”

Tot asa, cheia româneasca ne ajuta sa decriptam pentru prima oara un alt pasaj obscur, în latinã, la pag. 287, unde a fost vazuta intotdeauna o aluzie la Giambattista Vico (foarte prezent in Finnegans, vezi mai sus: “Batiste“), dar unde insistenta pe anumite timpuri gramaticale ale limbii latine ne trimite iar la româna folosita prin bordelurile din Pula. Astfel, descriind intr-o latina aparent inutil de complicata fluviul ce traverseaza cartea, Joyce anunta :

“fututa fuere iterum inter alveum fore futura”

tradus foarte doct de Roland McHugh in ale sale Annotations to Finnegans Wake(London, Routledge & Kegan 1980):

– “what was to have been (fututa fuere) on the bank [of the river] (ex aggere, “de pe mal”, insa Joyce ne avertizeaza in acelasi timp ca el ex-aggereazã) would later be in the bed [of the river] (inter alveum)”…

Abia cu cheia româneasca intelegem insa chicotelile lui Joyce cind scria, ceea ce e foarte greoi in latineste: fututa fuere şi fore futura… Ca e vorba tot de mersul la bordel ne-o indica el imediat dupa aceea, cind ne spune despre naratorul textului in latina ca: the pizdrool was pulled up…  

Exegetul Roland McHugh ne informeaza foarte grav ca pizdrool (care: was pulled, nu-i asa?) trimite probabil la un regionalism italian : pisdrolo = bãiat… Ce sa-i raspundem? Pfff… The pizdrool was pulled, indeed… Pull yourself together, McHugh.

Si, tot asa, româna mai e folosita de Joyce si cînd merge la cumparaturi. La p. 64, naratorul necunoscut, care zburase prin constelatii, se intoarce “puddywackback to Pamintul” !… Aici se cearta cu un golan pe nume “Duzinascu or other” care pîndea “berbecked” in fata unei macelarii. “Berbecked” poate fi “bare backed“, cum probabil si se flendura acel Duzinescu (si cum crede Roland McHugh ), insa e si o aluzie la “berbec”, pentru ca in vitrina macelariei: “Your machelar’s mutton leg’s getting musclebound from being too pulled.”

Hmmm… Pe deasupra mai sintem si preveniti: Berbecul e cititorul, iar Joyce… is pulling our leg.

((Cf. si :

“Marea de culoarea mucilor”!… ( In Pula, Joyce dezleagã secretul lui Homer)…

https://cabalinkabul.com/2013/01/26/marea-de-culoarea-mucilor-in-pula-joyce-dezleaga-secretul-lui-homer/

precum şi :

Les Tsiganes et le jazz dans le Finnegans Wake

https://cabalinkabul.com/2013/02/02/les-tsiganes-et-le-jazz-dans-le-finnegans-wake/

Țiganii și jazzul în Finnegans Wake

https://cabalinkabul.com/2014/07/12/tiganii-si-jazzul-in-finnegans-wake-2/

————————————-